eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a zdrăngăni

Conjugarea verbului a zdrăngăni: eu zdrăngăn, tu zdrăngăni, el ea zdrăngăne la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a zdrăngăni”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a zdrăngăni”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a zdrăngăni conjugat la prezent
  • eu zdrăngăn
  • tu zdrăngăni
  • el ea zdrăngăne
  • noi zdrăngănim
  • voi zdrăngăniți
  • ei ele zdrăngăniți
Verbul a zdrăngăni conjugat la viitor
  • eu voi zdrăngăni
  • tu vei zdrăngăni
  • el ea va zdrăngăni
  • noi vom zdrăngăni
  • voi veți zdrăngăni
  • ei ele vor zdrăngăni
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a zdrăngăni conjugare la condițional prezent
  • eu aș zdrăngăni
  • tu ai zdrăngăni
  • el ea ar zdrăngăni
  • noi am zdrăngăni
  • voi ați zdrăngăni
  • ei ele ar zdrăngăni
Verbul a zdrăngăni conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi zdrăngănit
  • tu ai fi zdrăngănit
  • el ea ar fi zdrăngănit
  • noi am fi zdrăngănit
  • voi ați fi zdrăngănit
  • ei ele ar fi zdrăngănit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a zdrăngăni la conjunctiv prezent
  • eu să fiu zdrăngăn
  • tu să fii zdrăngăni
  • el ea să fie zdrăngăne
  • noi să fim zdrăngănim
  • voi să fiți zdrăngăniți
  • ei ele să fie zdrăngăne
Conjug a zdrăngăni la imperfect
  • eu zdrăngăneam
  • tu zdrăngăneai
  • el ea zdrăngănea
  • noi zdrăngăneam
  • voi zdrăngăneați
  • ei ele zdrăngăneau
A zdrăngăni conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu zdrăngănisem
  • tu zdrăngăniseși
  • el ea zdrăngănise
  • noi zdrăngăniserăm
  • voi zdrăngăniserăți
  • ei ele zdrăngăniseră
Verbul a zdrăngăni conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi zdrăngănit
  • tu să fi zdrăngănit
  • el ea să fi zdrăngănit
  • noi să fi zdrăngănit
  • voi să fi zdrăngănit
  • ei ele să fi zdrăngănit
Conjugare a zdrăngăni la perfectul simplu
  • eu zdrăngănii
  • tu zdrăngăniși
  • el ea zdrăngăni
  • noi zdrăngănirăm
  • voi zdrăngănirăți
  • ei ele zdrăngăniră
Conjugarea verbului a zdrăngăni la perfectul compus
  • eu am zdrăngănit
  • tu ai zdrăngănit
  • el ea a zdrăngănit
  • noi am zdrăngănit
  • voi ați zdrăngănit
  • ei ele ar zdrăngănit
Conjugă a zdrăngăni la viitor anterior
  • eu voi fi zdrăngănit
  • tu vei fi zdrăngănit
  • el ea va fi zdrăngănit
  • noi vom fi zdrăngănit
  • voi veți fi zdrăngănit
  • ei ele vor fi zdrăngănit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ZDRĂNGĂNÍ, zdrăngănesc și zdrăngăn, verb IV. intranzitiv

1. (Despre sticlă și metale sau despre obiecte făcute din astfel de materiale) A produce un zăngănit caracteristic cînd se ciocnesc de ceva sau sînt lovite cu ceva. începuse să bată cu pumnul în geam, de zdrăngănea toată sticla geamlîcului. DUMITRIU, B. forme

10. Trăsura veche zdrăngănea din toate fiarele ei. IBRĂILEANU, A. 118.
       • tranzitiv factitiv S-a suit în fugă pe scară, zdrăngănind sabia de toate treptele. GHICA, S. 519.

2. A face să vibreze coardele unui instrument muzical; (depreciativ) a cînta fără pricepere la un instrument muzical. S-au apropiat și au început să zdrăngănească și la urechea noastră doi lăutari. PAS, Z. I 237. Li intrase în cap că va dovedi Otiliei că Titi al ei cîntă mai bine decît «zdrăngănește» ea. CĂLINESCU, E. O. II 246. Țiganca... cea tînără, cu ochii ca jăraticul, zdrăngănea plecată asupra cobzei... și îngîna cu glas dulce cîntecul. SADOVEANU, O. VI 50. Salută, zdrăngănind din strune, Bătînd cadența din picior, Și cîntă, legănîndu-și capul, Cobzarul. IOSIF, vezi 48.

– Variantă: zdrăncăní (ȘEZ. I 186) verb IV.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

zdrăngănind

Participiu

zdrăngănit

Infinitiv scurt

zdrăngăni

Imfinitiv lung

zdrăngănind



dex-app