Conjugare a zbici

Conjugarea verbului a zbici: eu zbicesc, tu zbicești, el ea zbicește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a zbici”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a zbici”!

Verbul a zbici conjugat la prezent

eu zbicesc
tu zbicești
el ea zbicește
noi zbicim
voi zbiciți
ei ele zbiciți

Verbul a zbici conjugat la viitor

eu voi zbici
tu vei zbici
el ea va zbici
noi vom zbici
voi veți zbici
ei ele vor zbici

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a zbici conjugare la condițional prezent

eu aș zbici
tu ai zbici
el ea ar zbici
noi am zbici
voi ați zbici
ei ele ar zbici

Verbul a zbici conjugare la condițional perfect

eu aș fi zbicit
tu ai fi zbicit
el ea ar fi zbicit
noi am fi zbicit
voi ați fi zbicit
ei ele ar fi zbicit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a zbici la conjunctiv prezent

eu să fiu zbicesc
tu să fii zbicești
el ea să fie zbicească
noi să fim zbicim
voi să fiți zbiciți
ei ele să fie zbicească

Conjug a zbici la imperfect

eu zbiceam
tu zbiceai
el ea zbicea
noi zbiceam
voi zbiceați
ei ele zbiceau

A zbici conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu zbicisem
tu zbiciseși
el ea zbicise
noi zbiciserăm
voi zbiciserăți
ei ele zbiciseră

Verbul a zbici conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi zbicit
tu să fi zbicit
el ea să fi zbicit
noi să fi zbicit
voi să fi zbicit
ei ele să fi zbicit

Conjugare a zbici la perfectul simplu

eu zbicii
tu zbiciși
el ea zbici
noi zbicirăm
voi zbicirăți
ei ele zbiciră

Conjugarea verbului a zbici la perfectul compus

eu am zbicit
tu ai zbicit
el ea a zbicit
noi am zbicit
voi ați zbicit
ei ele ar zbicit

Conjugă a zbici la viitor anterior

eu voi fi zbicit
tu vei fi zbicit
el ea va fi zbicit
noi vom fi zbicit
voi veți fi zbicit
ei ele vor fi zbicit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a zbici

ZBICÍ2, zbicesc, verb IV. reflexiv A se usca (la suprafață); a se zvînta. Răspunde, omule, dacă se găsește aicea foc, să ne încălzim și să ne zbicim de ploaie. SADOVEANU, Z. C. 193. Plouase binișor azi-noapte, dar în cursul zilei a fost puțin soare, încît pămîntul s-a zbicit. REBREANU, R. I 92. Pe fața lui Radu erau crestături ca de cuțit, pe unde-l plesnise pielea de cravașă, și sîngele de-abia se zbicise. VLAHUȚĂ, O. A. III 55.
• reflexiv impersonal Dacă nu mai plouă, dacă mîine iese soarele, începe a intra apa în glod, ș-apăi începe a se zbici. DEMETRIUS, vezi 133. De verb reflexiv:eo cîteva zile se-ndreptase verb reflexiv:emea; se zbicise bine. CARAGIALE, substantiv neutru 136.
• tranzitiv Soarele toamnei, cu puteri puține, a zbicit pămîntul. STANCU, despre 53. Era o urmă cotită de cară... mlaștină hleioasă în verb reflexiv:emea ploilor. Apa cerului o pătrundea în scurt, vîntul și soarele o zbiceau cu grăbire. SADOVEANU, Z. C. 70.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

zbicind

Participiu

zbicit

Infinitiv scurt

zbici

Imfinitiv lung

zbicind