CONSULTĂ DEX |
Verbul a vulgariza conjugat la prezent
Verbul a vulgariza conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a vulgariza conjugare la condițional prezent
Verbul a vulgariza conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a vulgariza la conjunctiv prezent
Conjug a vulgariza la imperfect
A vulgariza conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a vulgariza conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a vulgariza la perfectul simplu
Conjugarea verbului a vulgariza la perfectul compus
Conjugă a vulgariza la viitor anterior
|
Definiție din
VULGARIZÁ, vulgarizez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. 1. tranzitiv (Cu privire la noțiuni științifice, literare, de artă etc.) A face cunoscut mulțimii (simplificînd), a răspîndi (în mase), a populariza. El poate să fie de mare folos țării noastre, vulgarizînd în Germania poezia romînă. ALECSANDRI, S. 104. Vulgariza... ceea ce alții au descoperii și practicat. I. IONESCU, P. 5. • absolut Își îndeplinește misiunea; propagă, luminează, vulgarizează. CARAGIALE, la CADE. ♦ reflexiv pasiv (Rar, despre descoperiri, invenții, mașini) A deveni cunoscut, acceptat, utilizat pe scară largă. Plugurile perfecționate au o tendință simțitoare a se vulgariza în județ. I. IONESCU, M. 305. 2. tranzitiv A trata în mod simplist, a banaliza. 3. reflexiv (Rar) A coborî la nivelul mulțimii, a se amesteca cu mulțimea. Aripi ce nu se ridicase niciodată de la pămînt, năzuiră spre cer, minării ce nu consimțiseră niciodată să se înjosească se vulgarizau. ANGHEL, PR. 97. ♦ A deveni vulgar (1). |