Conjugare a vrăfui

Conjugarea verbului a vrăfui: eu vrăfuiesc, tu vrăfuiești, el ea vrăfuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a vrăfui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a vrăfui”!

Verbul a vrăfui conjugat la prezent

eu vrăfuiesc
tu vrăfuiești
el ea vrăfuiește
noi vrăfuim
voi vrăfuiți
ei ele vrăfuiți

Verbul a vrăfui conjugat la viitor

eu voi vrăfui
tu vei vrăfui
el ea va vrăfui
noi vom vrăfui
voi veți vrăfui
ei ele vor vrăfui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a vrăfui conjugare la condițional prezent

eu aș vrăfui
tu ai vrăfui
el ea ar vrăfui
noi am vrăfui
voi ați vrăfui
ei ele ar vrăfui

Verbul a vrăfui conjugare la condițional perfect

eu aș fi vrăfuit
tu ai fi vrăfuit
el ea ar fi vrăfuit
noi am fi vrăfuit
voi ați fi vrăfuit
ei ele ar fi vrăfuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a vrăfui la conjunctiv prezent

eu să fiu vrăfuiesc
tu să fii vrăfuiești
el ea să fie vrăfuiască
noi să fim vrăfuim
voi să fiți vrăfuiți
ei ele să fie vrăfuiască

Conjug a vrăfui la imperfect

eu vrăfuiam
tu vrăfuiai
el ea vrăfuia
noi vrăfuiam
voi vrăfuiați
ei ele vrăfuiau

A vrăfui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu vrăfuisem
tu vrăfuiseși
el ea vrăfuise
noi vrăfuiserăm
voi vrăfuiserăți
ei ele vrăfuiseră

Verbul a vrăfui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi vrăfuit
tu să fi vrăfuit
el ea să fi vrăfuit
noi să fi vrăfuit
voi să fi vrăfuit
ei ele să fi vrăfuit

Conjugare a vrăfui la perfectul simplu

eu vrăfuii
tu vrăfuiși
el ea vrăfui
noi vrăfuirăm
voi vrăfuirăți
ei ele vrăfuiră

Conjugarea verbului a vrăfui la perfectul compus

eu am vrăfuit
tu ai vrăfuit
el ea a vrăfuit
noi am vrăfuit
voi ați vrăfuit
ei ele ar vrăfuit

Conjugă a vrăfui la viitor anterior

eu voi fi vrăfuit
tu vei fi vrăfuit
el ea va fi vrăfuit
noi vom fi vrăfuit
voi veți fi vrăfuit
ei ele vor fi vrăfuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a vrăfui

verb reflexiv:ĂFUÍ, verb reflexiv:ăfuiesc, verb IV. tranzitiv (Și în forma verb reflexiv:ăvui) A arunca claie peste grămadă, a răvăși, a împrăștia. Toate celelalte lucruri: cărți, primenele, vechituri, le aruncă verb reflexiv:ăfuite sub pat și ieși. VLAHUȚĂ, O. A. 128. Să-l fi văzut atunci cum își vîra mîna pînă-n coate în bani de argint și de aur, cum îi verb reflexiv:ăvuia, cum îi făcea să sune. GANE, N. III

14. Zăream pe mese teancuri de cărți, prindeam a le verb reflexiv:ăvui și găseam cîte 3-4 de-ale mele. ȘEZ. XVIII 202.

– Variantă: verb reflexiv:ăvuí verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

vrăfuind

Participiu

vrăfuit

Infinitiv scurt

vrăfui

Imfinitiv lung

vrăfuind