Conjugare a vămui

Conjugarea verbului a vămui: eu vămuiesc, tu vămuiești, el ea vămuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a vămui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a vămui”!

Verbul a vămui conjugat la prezent

eu vămuiesc
tu vămuiești
el ea vămuiește
noi vămuim
voi vămuiți
ei ele vămuiți

Verbul a vămui conjugat la viitor

eu voi vămui
tu vei vămui
el ea va vămui
noi vom vămui
voi veți vămui
ei ele vor vămui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a vămui conjugare la condițional prezent

eu aș vămui
tu ai vămui
el ea ar vămui
noi am vămui
voi ați vămui
ei ele ar vămui

Verbul a vămui conjugare la condițional perfect

eu aș fi vămuit
tu ai fi vămuit
el ea ar fi vămuit
noi am fi vămuit
voi ați fi vămuit
ei ele ar fi vămuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a vămui la conjunctiv prezent

eu să fiu vămuiesc
tu să fii vămuiești
el ea să fie vămuiască
noi să fim vămuim
voi să fiți vămuiți
ei ele să fie vămuiască

Conjug a vămui la imperfect

eu vămuiam
tu vămuiai
el ea vămuia
noi vămuiam
voi vămuiați
ei ele vămuiau

A vămui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu vămuisem
tu vămuiseși
el ea vămuise
noi vămuiserăm
voi vămuiserăți
ei ele vămuiseră

Verbul a vămui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi vămuit
tu să fi vămuit
el ea să fi vămuit
noi să fi vămuit
voi să fi vămuit
ei ele să fi vămuit

Conjugare a vămui la perfectul simplu

eu vămuii
tu vămuiși
el ea vămui
noi vămuirăm
voi vămuirăți
ei ele vămuiră

Conjugarea verbului a vămui la perfectul compus

eu am vămuit
tu ai vămuit
el ea a vămuit
noi am vămuit
voi ați vămuit
ei ele ar vămuit

Conjugă a vămui la viitor anterior

eu voi fi vămuit
tu vei fi vămuit
el ea va fi vămuit
noi vom fi vămuit
voi veți fi vămuit
ei ele vor fi vămuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a vămui

VĂMUÍ, vămuiesc, verb IV. tranzitiv

1. A taxa obiectele pentru care trebuie să se plătească vamă; a lua vamă. Deșteaptă-l, deșteaptă, să ne vămuiască, să ne slobozească. TEODORESCU, P. P. 85.
• absolut A dat răspuns vameșilor împărăției despre treburile ce are și marfa pe care o aduce. Le-a pus deoparte, cuviincios, și peșcheșul ce li se cuvine lor pentru că se ostenesc a vămui. SADOVEANU, P. 149.
♦ figurat A lua pe furiș o parte din ceva; a fura. Ciobanul lui, ascuns în anteriu și cu obrăzar, i-a căutat pe toți și i-a vămuit după legea hoției. SADOVEANU, O. VIII 248.

2. (La moară) A lua o parte din grîne drept plată pentru măcinat. (absolut) Morăreasa vămuiește, Neică dragoste-i vorbește. La TDRG.

3. (În credințele religioase) A încasa de la sufletul unui mort taxa cuvenită pentru a-l lăsa să treacă prin văzduh pe lumea cealaltă. Țin calea la oameni ăi de mor, și-i vămuiește și nu-i lasă să treacă în cer. ȘEZ. III 79.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

vămuind

Participiu

vămuit

Infinitiv scurt

vămui

Imfinitiv lung

vămuind