Conjugare a țuțura

Conjugarea verbului a țuțura: eu țuțur, tu țuțuri, el ea țuțură la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a țuțura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a țuțura”!

Verbul a țuțura conjugat la prezent

eu țuțur
tu țuțuri
el ea țuțură
noi țuțurăm
voi țuțurați
ei ele țuțurați

Verbul a țuțura conjugat la viitor

eu voi țuțura
tu vei țuțura
el ea va țuțura
noi vom țuțura
voi veți țuțura
ei ele vor țuțura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a țuțura conjugare la condițional prezent

eu aș țuțura
tu ai țuțura
el ea ar țuțura
noi am țuțura
voi ați țuțura
ei ele ar țuțura

Verbul a țuțura conjugare la condițional perfect

eu aș fi țuțurat
tu ai fi țuțurat
el ea ar fi țuțurat
noi am fi țuțurat
voi ați fi țuțurat
ei ele ar fi țuțurat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a țuțura la conjunctiv prezent

eu să fiu țuțur
tu să fii țuțuri
el ea să fie țuțure
noi să fim țuțurăm
voi să fiți țuțurați
ei ele să fie țuțure

Conjug a țuțura la imperfect

eu țuțuram
tu țuțurai
el ea țuțura
noi țuțuram
voi țuțurați
ei ele țuțurau

A țuțura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu țuțurasem
tu țuțuraseși
el ea țuțurase
noi țuțuraserăm
voi țuțuraserăți
ei ele țuțuraseră

Verbul a țuțura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi țuțurat
tu să fi țuțurat
el ea să fi țuțurat
noi să fi țuțurat
voi să fi țuțurat
ei ele să fi țuțurat

Conjugare a țuțura la perfectul simplu

eu țuțurai
tu țuțurași
el ea țuțură
noi țuțurarăm
voi țuțurarăți
ei ele țuțurară

Conjugarea verbului a țuțura la perfectul compus

eu am țuțurat
tu ai țuțurat
el ea a țuțurat
noi am țuțurat
voi ați țuțurat
ei ele ar țuțurat

Conjugă a țuțura la viitor anterior

eu voi fi țuțurat
tu vei fi țuțurat
el ea va fi țuțurat
noi vom fi țuțurat
voi veți fi țuțurat
ei ele vor fi țuțurat

Definiție din
Dicționar onomastic romînesc

VEZI DEFINIŢII a țuțura

ȚUȚURA verb

1. Țuțur (Sd XVI); -a b. (Ard); -ă (Viciu 16); conform Țoțora substantiv (Dm), azi Țuțora.

2. + -man: Țuțurman (17 A I 136, II 234).

3. conform Țiuțurug b. (16 B VI 139), cu sufix -ug.

4. Țițiriga, Stan, ard. (Cat gr I).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

țuțurând

Participiu

țuțurat

Infinitiv scurt

țuțura

Imfinitiv lung

țuțurând