Conjugare a trebălui

Conjugarea verbului a trebălui: eu trebăluiesc, tu trebăluiești, el ea trebăluiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a trebălui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a trebălui”!

Verbul a trebălui conjugat la prezent

eu trebăluiesc
tu trebăluiești
el ea trebăluiește
noi trebăluim
voi trebăluiți
ei ele trebăluiți

Verbul a trebălui conjugat la viitor

eu voi trebălui
tu vei trebălui
el ea va trebălui
noi vom trebălui
voi veți trebălui
ei ele vor trebălui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a trebălui conjugare la condițional prezent

eu aș trebălui
tu ai trebălui
el ea ar trebălui
noi am trebălui
voi ați trebălui
ei ele ar trebălui

Verbul a trebălui conjugare la condițional perfect

eu aș fi trebăluit
tu ai fi trebăluit
el ea ar fi trebăluit
noi am fi trebăluit
voi ați fi trebăluit
ei ele ar fi trebăluit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a trebălui la conjunctiv prezent

eu să fiu trebăluiesc
tu să fii trebăluiești
el ea să fie trebăluiască
noi să fim trebăluim
voi să fiți trebăluiți
ei ele să fie trebăluiască

Conjug a trebălui la imperfect

eu trebăluiam
tu trebăluiai
el ea trebăluia
noi trebăluiam
voi trebăluiați
ei ele trebăluiau

A trebălui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu trebăluisem
tu trebăluiseși
el ea trebăluise
noi trebăluiserăm
voi trebăluiserăți
ei ele trebăluiseră

Verbul a trebălui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi trebăluit
tu să fi trebăluit
el ea să fi trebăluit
noi să fi trebăluit
voi să fi trebăluit
ei ele să fi trebăluit

Conjugare a trebălui la perfectul simplu

eu trebăluii
tu trebăluiși
el ea trebălui
noi trebăluirăm
voi trebăluirăți
ei ele trebăluiră

Conjugarea verbului a trebălui la perfectul compus

eu am trebăluit
tu ai trebăluit
el ea a trebăluit
noi am trebăluit
voi ați trebăluit
ei ele ar trebăluit

Conjugă a trebălui la viitor anterior

eu voi fi trebăluit
tu vei fi trebăluit
el ea va fi trebăluit
noi vom fi trebăluit
voi veți fi trebăluit
ei ele vor fi trebăluit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a trebălui

TREBĂLUÍ, trebăluiesc, verb IV. intranzitiv A face tot felul de treburi mărunte (mai ales pe lîngă casă); a roboti. Doi slujitori trebăluiau în lemnărie subt un șopron. SADOVEANU, O. VII 52. Călugărul prisăcar trebăluia printre stupi, însoțit în toate mișcările lui de un nour de albine. HOGAȘ, DR. II 22.
• tranzitiv Pe cînd trebăluia toate cu mare hărnicie, se gîndea. SADOVEANU, P. M. 42. Unul din ei apucă spre păduri, să vadă n-a putea ceva trebălui și pe acolo. CREANGĂ, P. 144.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

trebăluind

Participiu

trebăluit

Infinitiv scurt

trebălui

Imfinitiv lung

trebăluind