Conjugare a trâmbița

Conjugarea verbului a trâmbița: eu trâmbițez, tu trâmbițezi, el ea trâmbițează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a trâmbița”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a trâmbița”!

Verbul a trâmbița conjugat la prezent

eu trâmbițez
tu trâmbițezi
el ea trâmbițează
noi trâmbițăm
voi trâmbițați
ei ele trâmbițați

Verbul a trâmbița conjugat la viitor

eu voi trâmbița
tu vei trâmbița
el ea va trâmbița
noi vom trâmbița
voi veți trâmbița
ei ele vor trâmbița

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a trâmbița conjugare la condițional prezent

eu aș trâmbița
tu ai trâmbița
el ea ar trâmbița
noi am trâmbița
voi ați trâmbița
ei ele ar trâmbița

Verbul a trâmbița conjugare la condițional perfect

eu aș fi trâmbițat
tu ai fi trâmbițat
el ea ar fi trâmbițat
noi am fi trâmbițat
voi ați fi trâmbițat
ei ele ar fi trâmbițat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a trâmbița la conjunctiv prezent

eu să fiu trâmbițez
tu să fii trâmbițezi
el ea să fie trâmbițeze
noi să fim trâmbițăm
voi să fiți trâmbițați
ei ele să fie trâmbițeze

Conjug a trâmbița la imperfect

eu trâmbițam
tu trâmbițai
el ea trâmbița
noi trâmbițam
voi trâmbițați
ei ele trâmbițau

A trâmbița conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu trâmbițasem
tu trâmbițaseși
el ea trâmbițase
noi trâmbițaserăm
voi trâmbițaserăți
ei ele trâmbițaseră

Verbul a trâmbița conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi trâmbițat
tu să fi trâmbițat
el ea să fi trâmbițat
noi să fi trâmbițat
voi să fi trâmbițat
ei ele să fi trâmbițat

Conjugare a trâmbița la perfectul simplu

eu trâmbițai
tu trâmbițași
el ea trâmbiță
noi trâmbițarăm
voi trâmbițarăți
ei ele trâmbițară

Conjugarea verbului a trâmbița la perfectul compus

eu am trâmbițat
tu ai trâmbițat
el ea a trâmbițat
noi am trâmbițat
voi ați trâmbițat
ei ele ar trâmbițat

Conjugă a trâmbița la viitor anterior

eu voi fi trâmbițat
tu vei fi trâmbițat
el ea va fi trâmbițat
noi vom fi trâmbițat
voi veți fi trâmbițat
ei ele vor fi trâmbițat

Definiție din
Noul dicționar explicativ al limbii române

VEZI DEFINIŢII a trâmbița

TRÂMBIȚĂ1 e forme

1) învechit Instrument muzical de suflat, constând dintr-un tub de alamă, îndoit de două ori, cu clape, având un capăt larg în formă de pâlnie, care emite sunete clare și pătrunzătoare; trompetă; goarnă.

2) Instrument muzical popular de suflat, constând dintr-un tub conic, lung până la trei metri, folosit în regiunile de munte pentru semnalizări. [G.-D. trâmbiței] /<sl. tronbica

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

trâmbițând

Participiu

trâmbițat

Infinitiv scurt

trâmbița

Imfinitiv lung

trâmbițând