Conjugare a țintui

Conjugarea verbului a țintui: eu țintuiesc, tu țintuiești, el ea țintuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a țintui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a țintui”!

Verbul a țintui conjugat la prezent

eu țintuiesc
tu țintuiești
el ea țintuiește
noi țintuim
voi țintuiți
ei ele țintuiți

Verbul a țintui conjugat la viitor

eu voi țintui
tu vei țintui
el ea va țintui
noi vom țintui
voi veți țintui
ei ele vor țintui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a țintui conjugare la condițional prezent

eu aș țintui
tu ai țintui
el ea ar țintui
noi am țintui
voi ați țintui
ei ele ar țintui

Verbul a țintui conjugare la condițional perfect

eu aș fi țintuit
tu ai fi țintuit
el ea ar fi țintuit
noi am fi țintuit
voi ați fi țintuit
ei ele ar fi țintuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a țintui la conjunctiv prezent

eu să fiu țintuiesc
tu să fii țintuiești
el ea să fie țintuiască
noi să fim țintuim
voi să fiți țintuiți
ei ele să fie țintuiască

Conjug a țintui la imperfect

eu țintuiam
tu țintuiai
el ea țintuia
noi țintuiam
voi țintuiați
ei ele țintuiau

A țintui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu țintuisem
tu țintuiseși
el ea țintuise
noi țintuiserăm
voi țintuiserăți
ei ele țintuiseră

Verbul a țintui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi țintuit
tu să fi țintuit
el ea să fi țintuit
noi să fi țintuit
voi să fi țintuit
ei ele să fi țintuit

Conjugare a țintui la perfectul simplu

eu țintuii
tu țintuiși
el ea țintui
noi țintuirăm
voi țintuirăți
ei ele țintuiră

Conjugarea verbului a țintui la perfectul compus

eu am țintuit
tu ai țintuit
el ea a țintuit
noi am țintuit
voi ați țintuit
ei ele ar țintuit

Conjugă a țintui la viitor anterior

eu voi fi țintuit
tu vei fi țintuit
el ea va fi țintuit
noi vom fi țintuit
voi veți fi țintuit
ei ele vor fi țintuit

Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a țintui

ȚINTUÍ, țintuiesc, verb IV. tranzitiv

1. A prinde, a înțepeni, a fixa, a bate ceva cu cuie, cu ținte; a pironi.
• Expresia: A țintui (pe cineva) la stâlp (sau la stâlpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a înfiera.
♦ A înfige, a bate cuie sau ținte.
♦ figurat A obliga pe cineva să stea nemișcat, imobilizat.
• Expresia: A țintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) să se oprească, să rămână nemișcat, neclintit. A rămâne țintuit locului (sau pe loc, în loc) = a se opri, a rămâne nemișcat, neclintit într-un locuțiune

2. A împodobi cu ținte.

– Țintă + sufix -ui.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

țintuind

Participiu

țintuit

Infinitiv scurt

țintui

Imfinitiv lung

țintuind