eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a suprafața

Conjugarea verbului a suprafața: eu suprafațez, tu suprafațezi, el ea suprafațează la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a suprafața”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a suprafața”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a suprafața conjugat la prezent
  • eu suprafațez
  • tu suprafațezi
  • el ea suprafațează
  • noi suprafațăm
  • voi suprafațați
  • ei ele suprafațați
Verbul a suprafața conjugat la viitor
  • eu voi suprafața
  • tu vei suprafața
  • el ea va suprafața
  • noi vom suprafața
  • voi veți suprafața
  • ei ele vor suprafața
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a suprafața conjugare la condițional prezent
  • eu aș suprafața
  • tu ai suprafața
  • el ea ar suprafața
  • noi am suprafața
  • voi ați suprafața
  • ei ele ar suprafața
Verbul a suprafața conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi suprafațat
  • tu ai fi suprafațat
  • el ea ar fi suprafațat
  • noi am fi suprafațat
  • voi ați fi suprafațat
  • ei ele ar fi suprafațat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a suprafața la conjunctiv prezent
  • eu să fiu suprafațez
  • tu să fii suprafațezi
  • el ea să fie suprafațeze
  • noi să fim suprafațăm
  • voi să fiți suprafațați
  • ei ele să fie suprafațeze
Conjug a suprafața la imperfect
  • eu suprafațam
  • tu suprafațai
  • el ea suprafața
  • noi suprafațam
  • voi suprafațați
  • ei ele suprafațau
A suprafața conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu suprafațasem
  • tu suprafațaseși
  • el ea suprafațase
  • noi suprafațaserăm
  • voi suprafațaserăți
  • ei ele suprafațaseră
Verbul a suprafața conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi suprafațat
  • tu să fi suprafațat
  • el ea să fi suprafațat
  • noi să fi suprafațat
  • voi să fi suprafațat
  • ei ele să fi suprafațat
Conjugare a suprafața la perfectul simplu
  • eu suprafațai
  • tu suprafațași
  • el ea suprafață
  • noi suprafațarăm
  • voi suprafațarăți
  • ei ele suprafațară
Conjugarea verbului a suprafața la perfectul compus
  • eu am suprafațat
  • tu ai suprafațat
  • el ea a suprafațat
  • noi am suprafațat
  • voi ați suprafațat
  • ei ele ar suprafațat
Conjugă a suprafața la viitor anterior
  • eu voi fi suprafațat
  • tu vei fi suprafațat
  • el ea va fi suprafațat
  • noi vom fi suprafațat
  • voi veți fi suprafațat
  • ei ele vor fi suprafațat
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SUPRAFÁȚĂ, suprafețe, substantiv feminin

1. Element geometric cu două dimensiuni; partea exterioară sau de deasupra a unui corp; față. Se uită la suprafețele... colțuroase ale pereților de stîncă. DUMITRIU, N. 149. Întunericul serii de vară învăluise cerul și pămîntul într-o apă adîncă, albăstrie, la suprafața căreia, colo sus de tot, scînteiau stelele. DAN, U. 52. Colonelul își sprijini spatele de rezemătoarea scaunului și mîinile și le întinse una alăturea de alta, pe toată suprafața mesei. SAHIA, N. 75.
       • Locuţiune adverbiala La suprafață = fără a pătrunde în esența lucrurilor, în mod superficial. Pictura de gen, practicată cu o deosebită măiestrie de pictorii flamanzi și olandezi, se mulțumea însă să înfățișeze doar la suprafață viața, nescoțînd la iveală conflictele și contradicțiile existente în sînul societății verb reflexiv:emii. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 3/4.

2. Întindere delimitată (de teren, de pădure etc.) considerată sub raportul lungimii și lățimii (și măsurată în unități la pătrat). Suprafață arabilă.
       • Suprafață de respirație = suprafață pulmonară care dă capacitatea respiratorie. Bolnava se înăbușea. Suprafața de respirație se micșora din zi în zi. BART, E. 387.
♦ (geometrie) Arie limitată de o linie închisă (frîntă sau curbă). Suprafața dreptunghiului.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

suprafațând

Participiu

suprafațat

Infinitiv scurt

suprafața

Imfinitiv lung

suprafațând



dex-app