Conjugare a strânge

Verbul a strânge conjugat la prezent

• eu strâng
• tu strângi
• el ea strânge
• noi strângem
• voi strângeți
• ei ele strângeți

Verbul a strânge conjugat la viitor

• eu voi strânge
• tu vei strânge
• el ea va strânge
• noi vom strânge
• voi veți strânge
• ei ele vor strânge

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

STRẤNGE, strâng, verb III.

I.

1. tranzitiv A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfășurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă.
       • Expresia: A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai. (reflexiv) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situație dificilă, când nu mai poate face cum verb reflexiv:ea.
♦ A apropia mai mult de corp părțile unui veșmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.).
♦ figurat A întări o prietenie, o alianță, o relație etc.

2. tranzitiv A prinde, a apuca cu mâna, cu brațele, a ține, nelăsând să-i scape.
       • Expresia: A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărțire, pentru a felicita etc.

3. tranzitiv A presa, a apăsa din două părți sau din toate părțile pentru a apropia, a comprima etc.
       • Expresia: A strânge (pe cineva) cu ușa (sau în clește, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva.
♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părți a) corpului, provocând o senzație de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt).
       • Expresia: A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simți o senzație neplăcută (de frig sau de frică).
♦ A fixa (mai bine) printr-o mișcare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a înșuruba (mai tare).
       • Expresia: A strânge șurubul = a întrebuința mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva).
♦ A înghesui, a îngrămădi, a îndesa.
♦ figurat A sili, a constrânge.

4. tranzitiv A închide o parte a corpului prin apropierea părților componente.
       • Expresia: A-și strânge gura = a se reține; a tăcea din gură. A(-și) strânge buzele (pungă) sau (intranzitiv) a strânge din buze = a-și încleșta și a-și încreți buzele în semn de nemulțumire, de dispreț, de neîncredere etc. A-și strânge pumnii = a-și încleșta pumnii în semn de mânie (reținută). A-și strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranzitiv) a strânge din sprâncene = a-și încreți fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulțumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (intranzitiv) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzații de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință.

5. tranzitiv A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părțile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfășura, a îndoi, a împături.
♦ reflexiv (Despre materiale textile) A-și reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă).

6. reflexiv și tranzitiv A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta.
       • Expresia: A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simți (sau a face pe cineva să simtă) o emoție puternică, o supărare, o întristare etc. (reflexiv) A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine.
♦ reflexiv (Despre lapte) A se închega, a se coagula.
♦ reflexiv (Despre lichide sau despre corpuri care conțin lichide) A îngheța, a se solidifica.

II.

1. tranzitiv A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă.
♦ specializare A culege produse vegetale, recolta.
♦ A face provizii.

2. tranzitiv A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna.
♦ A colecta.
♦ A percepe, a încasa.

3. reflexiv A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; prin extensie a sosi, a veni.
       • Expresia: A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (tranzitiv) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (tranzitiv) A nu-și (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna.
♦ specializare A se îmbulzi, a se îngrămădi.

4. tranzitiv A lua și a pune la loc, a pune bine; a așeza în ordine.
       • Expresia: L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (intranzitiv) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [perfectul simplu strânsei, participiu strâns]

– latina stringere.