eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a spoi

Conjugarea verbului a spoi: eu spoiesc, tu spoiești, el ea spoiește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a spoi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a spoi”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a spoi conjugat la prezent
  • eu spoiesc
  • tu spoiești
  • el ea spoiește
  • noi spoim
  • voi spoiți
  • ei ele spoiți
Verbul a spoi conjugat la viitor
  • eu voi spoi
  • tu vei spoi
  • el ea va spoi
  • noi vom spoi
  • voi veți spoi
  • ei ele vor spoi
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a spoi conjugare la condițional prezent
  • eu aș spoi
  • tu ai spoi
  • el ea ar spoi
  • noi am spoi
  • voi ați spoi
  • ei ele ar spoi
Verbul a spoi conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi spoit
  • tu ai fi spoit
  • el ea ar fi spoit
  • noi am fi spoit
  • voi ați fi spoit
  • ei ele ar fi spoit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a spoi la conjunctiv prezent
  • eu să fiu spoiesc
  • tu să fii spoiești
  • el ea să fie spoiască
  • noi să fim spoim
  • voi să fiți spoiți
  • ei ele să fie spoiască
Conjug a spoi la imperfect
  • eu spoiam
  • tu spoiai
  • el ea spoia
  • noi spoiam
  • voi spoiați
  • ei ele spoiau
A spoi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu spoisem
  • tu spoiseși
  • el ea spoise
  • noi spoiserăm
  • voi spoiserăți
  • ei ele spoiseră
Verbul a spoi conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi spoit
  • tu să fi spoit
  • el ea să fi spoit
  • noi să fi spoit
  • voi să fi spoit
  • ei ele să fi spoit
Conjugare a spoi la perfectul simplu
  • eu spoii
  • tu spoiși
  • el ea spoi
  • noi spoirăm
  • voi spoirăți
  • ei ele spoiră
Conjugarea verbului a spoi la perfectul compus
  • eu am spoit
  • tu ai spoit
  • el ea a spoit
  • noi am spoit
  • voi ați spoit
  • ei ele ar spoit
Conjugă a spoi la viitor anterior
  • eu voi fi spoit
  • tu vei fi spoit
  • el ea va fi spoit
  • noi vom fi spoit
  • voi veți fi spoit
  • ei ele vor fi spoit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
SPOÍ, spoiesc, verb IV. tranzitiv

1. A vărui. Nimănui nu i-a ajuns varul să spoiască în întregime casa. STANCU, despre 217.
       • reflexiv pasiv Au ales bordeiul pentru oameni, au chibzuit întrebuințarea bordeielor celorlalte. Mai nădăjduiau în șase săptămîni de verb reflexiv:eme frumoasă. Se puteau spoi pereții. SADOVEANU, P. M.

13.
♦ A mînji. O să-ți spoiesc la noapte poarta cu păcură.

– Spoiește-o, dacă ai poftă să te ciomăgească taica. STANCU, despre 79. Erai pus să fierbi scrobeală în curte, cu grijă să nu iasă nici subțire, nici groasă... Dacă greșeai, lucrătoarele și lucrătorii te spoiau cu pensula pe nas și te certau. PAS, Z. I 270. Vornicul... își spoiește fața cu cărbune. SEVASTOS, N. 333.

2. A acoperi cu un strat subțire de metal (care nu coclește). vezi polei, sufla. După ce s-a dus a doua zi zmeul de acasă, ea ia vătraiul acela și... îl spoiește cu aur. SBIERA, P. 63.
♦ reflexiv figurat A-și însuși (în mod superficial) maniere civilizate. Mi-am pus în gind să fug chiar astăzi în capitală, ca să mă mai spoiesc în lumea cea mare. ALECSANDRI, T. I 346.

3. A unge. Uleie cu albine ține două-trei... să aibă miere în casă pentru spoit... colacii. STANCU, despre 89.

4. (Peiorativ) A sulimeni, a farda. Halal de tine dacă vei ști Să-ți spoiești bine fruntea, obrazu. ALECSANDRI, T. I 118.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

spoind

Participiu

spoit

Infinitiv scurt

spoi

Imfinitiv lung

spoind



dex-app