Conjugare a splina

Conjugarea verbului a splina: eu -, tu -, el ea splinează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a splina”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a splina”!

Verbul a splina conjugat la prezent

eu -
tu -
el ea splinează
noi -
voi -
ei ele -

Verbul a splina conjugat la viitor

eu voi splina
tu vei splina
el ea va splina
noi vom splina
voi veți splina
ei ele vor splina

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a splina conjugare la condițional prezent

eu aș splina
tu ai splina
el ea ar splina
noi am splina
voi ați splina
ei ele ar splina

Verbul a splina conjugare la condițional perfect

eu aș fi splinat
tu ai fi splinat
el ea ar fi splinat
noi am fi splinat
voi ați fi splinat
ei ele ar fi splinat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a splina la conjunctiv prezent

eu să fiu -
tu să fii -
el ea să fie splineze
noi să fim -
voi să fiți -
ei ele să fie splineze

Conjug a splina la imperfect

eu -
tu -
el ea splina
noi -
voi -
ei ele splinau

A splina conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu -
tu -
el ea splinase
noi -
voi -
ei ele splinaseră

Verbul a splina conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi splinat
tu să fi splinat
el ea să fi splinat
noi să fi splinat
voi să fi splinat
ei ele să fi splinat

Conjugare a splina la perfectul simplu

eu -
tu -
el ea splină
noi -
voi -
ei ele splinară

Conjugarea verbului a splina la perfectul compus

eu am splinat
tu ai splinat
el ea a splinat
noi am splinat
voi ați splinat
ei ele ar splinat

Conjugă a splina la viitor anterior

eu voi fi splinat
tu vei fi splinat
el ea va fi splinat
noi vom fi splinat
voi veți fi splinat
ei ele vor fi splinat

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a splina

splínă (-ne), substantiv feminin –

1. Organ anatomic, lien. –

2. Contrafișă, tirant. –

3. Partea anterioară a unui vehicul.

– Mr., megl. splină, istr. splinĕ. latina splĕnem < greacă σπλήν (Cihac, I, 260; Philippide, Principii, 148; Pușcariu 1625; REW 8164; Diculescu, Elementele, 476), conform limba slavă (veche) splina, albaneză, limba bulgară splin (Miklosich, Fremdw., 127). derivat din limba neogreacă σπλήνα (Cihac, II, 701; Murnu 52; Tiktin) sau din limba slavă (veche) (Conev 90; Rosetti, III, 92) nu este posibilă, dacă se are în vedere rotacismul istr. și din Transilvania (conform Petrovici, Dacor., X, 32). derivat splina (variantă splini, însplina, însplinoșa), verb (a suferi de splină anumite animale); splinuță, substantiv feminin (plantă, Solidago virga aurea). Din limba română provin în limba maghiara szplina (Edelspacher 22) și limba bulgară splină (Capidan, Raporturile, 212).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

splinând

Participiu

splinat

Infinitiv scurt

splina

Imfinitiv lung

splinând