 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a șperțui conjugat la prezent
Verbul a șperțui conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a șperțui conjugare la condițional prezent
Verbul a șperțui conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a șperțui la conjunctiv prezent
Conjug a șperțui la imperfect
A șperțui conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a șperțui conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a șperțui la perfectul simplu
Conjugarea verbului a șperțui la perfectul compus
Conjugă a șperțui la viitor anterior
|
|
Definiție din
șperțuí (a ) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șperțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șperțuiá; conjunctiv prezent 3 să șperțuiáscă Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
