Conjugare a spânțui

Conjugarea verbului a spânțui: eu spânțuiesc, tu spânțuiești, el ea spânțuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a spânțui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a spânțui”!

Verbul a spânțui conjugat la prezent

eu spânțuiesc
tu spânțuiești
el ea spânțuiește
noi spânțuim
voi spânțuiți
ei ele spânțuiți

Verbul a spânțui conjugat la viitor

eu voi spânțui
tu vei spânțui
el ea va spânțui
noi vom spânțui
voi veți spânțui
ei ele vor spânțui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a spânțui conjugare la condițional prezent

eu aș spânțui
tu ai spânțui
el ea ar spânțui
noi am spânțui
voi ați spânțui
ei ele ar spânțui

Verbul a spânțui conjugare la condițional perfect

eu aș fi spânțuit
tu ai fi spânțuit
el ea ar fi spânțuit
noi am fi spânțuit
voi ați fi spânțuit
ei ele ar fi spânțuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a spânțui la conjunctiv prezent

eu să fiu spânțuiesc
tu să fii spânțuiești
el ea să fie spânțuiască
noi să fim spânțuim
voi să fiți spânțuiți
ei ele să fie spânțuiască

Conjug a spânțui la imperfect

eu spânțuiam
tu spânțuiai
el ea spânțuia
noi spânțuiam
voi spânțuiați
ei ele spânțuiau

A spânțui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu spânțuisem
tu spânțuiseși
el ea spânțuise
noi spânțuiserăm
voi spânțuiserăți
ei ele spânțuiseră

Verbul a spânțui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi spânțuit
tu să fi spânțuit
el ea să fi spânțuit
noi să fi spânțuit
voi să fi spânțuit
ei ele să fi spânțuit

Conjugare a spânțui la perfectul simplu

eu spânțuii
tu spânțuiși
el ea spânțui
noi spânțuirăm
voi spânțuirăți
ei ele spânțuiră

Conjugarea verbului a spânțui la perfectul compus

eu am spânțuit
tu ai spânțuit
el ea a spânțuit
noi am spânțuit
voi ați spânțuit
ei ele ar spânțuit

Conjugă a spânțui la viitor anterior

eu voi fi spânțuit
tu vei fi spânțuit
el ea va fi spânțuit
noi vom fi spânțuit
voi veți fi spânțuit
ei ele vor fi spânțuit

Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a spânțui

SPÂNȚUÍ verb IV vezi spânzui.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

spânțuind

Participiu

spânțuit

Infinitiv scurt

spânțui

Imfinitiv lung

spânțuind