Conjugare a șipcui

Conjugarea verbului a șipcui: eu șipcuiesc, tu șipcuiești, el ea șipcuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a șipcui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a șipcui”!

Verbul a șipcui conjugat la prezent

eu șipcuiesc
tu șipcuiești
el ea șipcuiește
noi șipcuim
voi șipcuiți
ei ele șipcuiți

Verbul a șipcui conjugat la viitor

eu voi șipcui
tu vei șipcui
el ea va șipcui
noi vom șipcui
voi veți șipcui
ei ele vor șipcui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a șipcui conjugare la condițional prezent

eu aș șipcui
tu ai șipcui
el ea ar șipcui
noi am șipcui
voi ați șipcui
ei ele ar șipcui

Verbul a șipcui conjugare la condițional perfect

eu aș fi șipcuit
tu ai fi șipcuit
el ea ar fi șipcuit
noi am fi șipcuit
voi ați fi șipcuit
ei ele ar fi șipcuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a șipcui la conjunctiv prezent

eu să fiu șipcuiesc
tu să fii șipcuiești
el ea să fie șipcuiască
noi să fim șipcuim
voi să fiți șipcuiți
ei ele să fie șipcuiască

Conjug a șipcui la imperfect

eu șipcuiam
tu șipcuiai
el ea șipcuia
noi șipcuiam
voi șipcuiați
ei ele șipcuiau

A șipcui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu șipcuisem
tu șipcuiseși
el ea șipcuise
noi șipcuiserăm
voi șipcuiserăți
ei ele șipcuiseră

Verbul a șipcui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi șipcuit
tu să fi șipcuit
el ea să fi șipcuit
noi să fi șipcuit
voi să fi șipcuit
ei ele să fi șipcuit

Conjugare a șipcui la perfectul simplu

eu șipcuii
tu șipcuiși
el ea șipcui
noi șipcuirăm
voi șipcuirăți
ei ele șipcuiră

Conjugarea verbului a șipcui la perfectul compus

eu am șipcuit
tu ai șipcuit
el ea a șipcuit
noi am șipcuit
voi ați șipcuit
ei ele ar șipcuit

Conjugă a șipcui la viitor anterior

eu voi fi șipcuit
tu vei fi șipcuit
el ea va fi șipcuit
noi vom fi șipcuit
voi veți fi șipcuit
ei ele vor fi șipcuit

Definiție din
Dicționarul limbii române moderne

VEZI DEFINIŢII a șipcui

ȘIPCUÍ, șipcuiesc, verb IV. tranzitiv A bate șipci; a îngrădi cu șipci.

– Din șipcă.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

șipcuind

Participiu

șipcuit

Infinitiv scurt

șipcui

Imfinitiv lung

șipcuind