Conjugare a sclipui

Conjugarea verbului a sclipui: eu sclipuiesc, tu sclipuiești, el ea sclipuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a sclipui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a sclipui”!

Verbul a sclipui conjugat la prezent

eu sclipuiesc
tu sclipuiești
el ea sclipuiește
noi sclipuim
voi sclipuiți
ei ele sclipuiți

Verbul a sclipui conjugat la viitor

eu voi sclipui
tu vei sclipui
el ea va sclipui
noi vom sclipui
voi veți sclipui
ei ele vor sclipui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a sclipui conjugare la condițional prezent

eu aș sclipui
tu ai sclipui
el ea ar sclipui
noi am sclipui
voi ați sclipui
ei ele ar sclipui

Verbul a sclipui conjugare la condițional perfect

eu aș fi sclipuit
tu ai fi sclipuit
el ea ar fi sclipuit
noi am fi sclipuit
voi ați fi sclipuit
ei ele ar fi sclipuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a sclipui la conjunctiv prezent

eu să fiu sclipuiesc
tu să fii sclipuiești
el ea să fie sclipuiască
noi să fim sclipuim
voi să fiți sclipuiți
ei ele să fie sclipuiască

Conjug a sclipui la imperfect

eu sclipuiam
tu sclipuiai
el ea sclipuia
noi sclipuiam
voi sclipuiați
ei ele sclipuiau

A sclipui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu sclipuisem
tu sclipuiseși
el ea sclipuise
noi sclipuiserăm
voi sclipuiserăți
ei ele sclipuiseră

Verbul a sclipui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi sclipuit
tu să fi sclipuit
el ea să fi sclipuit
noi să fi sclipuit
voi să fi sclipuit
ei ele să fi sclipuit

Conjugare a sclipui la perfectul simplu

eu sclipuii
tu sclipuiși
el ea sclipui
noi sclipuirăm
voi sclipuirăți
ei ele sclipuiră

Conjugarea verbului a sclipui la perfectul compus

eu am sclipuit
tu ai sclipuit
el ea a sclipuit
noi am sclipuit
voi ați sclipuit
ei ele ar sclipuit

Conjugă a sclipui la viitor anterior

eu voi fi sclipuit
tu vei fi sclipuit
el ea va fi sclipuit
noi vom fi sclipuit
voi veți fi sclipuit
ei ele vor fi sclipuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a sclipui

SCLIPUÍ, sclipuiesc, verb IV. tranzitiv (Moldova) A strînge cu greu, puțin cîte puțin (din cele necesare); a face rost, a agonisi, a procura. Poate va fi sclipuit ceva gologani și pentru datoria de astă-iarnă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 6/3. În sfîrșit, facem noi ce facem, și sclipuim, de cole o coasă ruptă, de ici o cîrceie de tînjeală, mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și pe după toacă și pornim pe la case. CREANGĂ, A. 42. Bună ziua, Zamfiră, ce faci? Torci fuior, sclipuiești zestre? CONTEMPORANUL, VII 497.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

sclipuind

Participiu

sclipuit

Infinitiv scurt

sclipui

Imfinitiv lung

sclipuind