Conjugare a sbura

Conjugarea verbului a sbura: eu sbor, tu sbori, el ea sboară la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a sbura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a sbura”!

Verbul a sbura conjugat la prezent

eu sbor
tu sbori
el ea sboară
noi sburăm
voi sburați
ei ele sburați

Verbul a sbura conjugat la viitor

eu voi sbura
tu vei sbura
el ea va sbura
noi vom sbura
voi veți sbura
ei ele vor sbura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a sbura conjugare la condițional prezent

eu aș sbura
tu ai sbura
el ea ar sbura
noi am sbura
voi ați sbura
ei ele ar sbura

Verbul a sbura conjugare la condițional perfect

eu aș fi sburat
tu ai fi sburat
el ea ar fi sburat
noi am fi sburat
voi ați fi sburat
ei ele ar fi sburat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a sbura la conjunctiv prezent

eu să fiu sbor
tu să fii sbori
el ea să fie sboare
noi să fim sburăm
voi să fiți sburați
ei ele să fie sboare

Conjug a sbura la imperfect

eu sburam
tu sburai
el ea sbura
noi sburam
voi sburați
ei ele sburau

A sbura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu sburasem
tu sburaseși
el ea sburase
noi sburaserăm
voi sburaserăți
ei ele sburaseră

Verbul a sbura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi sburat
tu să fi sburat
el ea să fi sburat
noi să fi sburat
voi să fi sburat
ei ele să fi sburat

Conjugare a sbura la perfectul simplu

eu sburai
tu sburași
el ea sbură
noi sburarăm
voi sburarăți
ei ele sburară

Conjugarea verbului a sbura la perfectul compus

eu am sburat
tu ai sburat
el ea a sburat
noi am sburat
voi ați sburat
ei ele ar sburat

Conjugă a sbura la viitor anterior

eu voi fi sburat
tu vei fi sburat
el ea va fi sburat
noi vom fi sburat
voi veți fi sburat
ei ele vor fi sburat

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a sbura

sburá (sbór, sburát), verb

– A se mișca, a pluti în aer.

– Mr. azboair, azburare. latina *exvǒlāre (Pușcariu 1833; REW 3115; Pascu, I, 49), conform vezi italiana svolare.

– derivat sbor, substantiv neutru (planare, mișcare în aer); sburatic, adjectiv (ușor); sburător, adjectiv (care zboară; substantiv masculin, duh rău); sburătoare, substantiv feminin (pasăre); sburătăci (variantă sburătăi, sburătui, sburători), verb (a zbura scurt, a învăța să zboare; a se emancipa, a deveni independent; a alunga păsările; a trage, a azvîrli; a arunca cu pietre sau a lansa alte proiectile); sburătură, substantiv feminin (zbor; așchie, țandără, bulgăre; fragment de obiect care se poate folosi ca proiectil; parte anterioară a tunului).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

sburând

Participiu

sburat

Infinitiv scurt

sbura

Imfinitiv lung

sburând