Conjugare a revolta

Conjugarea verbului a revolta: eu revolt, tu revolți, el ea revoltă la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a revolta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a revolta”!

Verbul a revolta conjugat la prezent

eu revolt
tu revolți
el ea revoltă
noi revoltăm
voi revoltați
ei ele revoltați

Verbul a revolta conjugat la viitor

eu voi revolta
tu vei revolta
el ea va revolta
noi vom revolta
voi veți revolta
ei ele vor revolta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a revolta conjugare la condițional prezent

eu aș revolta
tu ai revolta
el ea ar revolta
noi am revolta
voi ați revolta
ei ele ar revolta

Verbul a revolta conjugare la condițional perfect

eu aș fi revoltat
tu ai fi revoltat
el ea ar fi revoltat
noi am fi revoltat
voi ați fi revoltat
ei ele ar fi revoltat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a revolta la conjunctiv prezent

eu să fiu revolt
tu să fii revolți
el ea să fie revolte
noi să fim revoltăm
voi să fiți revoltați
ei ele să fie revolte

Conjug a revolta la imperfect

eu revoltam
tu revoltai
el ea revolta
noi revoltam
voi revoltați
ei ele revoltau

A revolta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu revoltasem
tu revoltaseși
el ea revoltase
noi revoltaserăm
voi revoltaserăți
ei ele revoltaseră

Verbul a revolta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi revoltat
tu să fi revoltat
el ea să fi revoltat
noi să fi revoltat
voi să fi revoltat
ei ele să fi revoltat

Conjugare a revolta la perfectul simplu

eu revoltai
tu revoltași
el ea revoltă
noi revoltarăm
voi revoltarăți
ei ele revoltară

Conjugarea verbului a revolta la perfectul compus

eu am revoltat
tu ai revoltat
el ea a revoltat
noi am revoltat
voi ați revoltat
ei ele ar revoltat

Conjugă a revolta la viitor anterior

eu voi fi revoltat
tu vei fi revoltat
el ea va fi revoltat
noi vom fi revoltat
voi veți fi revoltat
ei ele vor fi revoltat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a revolta

REVÓLTĂ, revolte, substantiv feminin

1. Sentiment de mînie amestecată cu amărăciune, provocat de o faptă sau o întîmplare socotită nedemnă sau injustă; indignare. Clocotea de revoltă că bătălia în care au pierit peste două mii de oameni... nici măcar n-a fost pomenită în comunicatele de război. REBREANU, P. S. 113. În pieptul tău coboară Revolta caldă, ca un val. TOPÎRCEANU, B. 67. Se înțelege că e o groaznică imoralitate tortura și osîndirea nedreaptă a lui Ion, și autorul ne sugerează revolta morală contra acestei cruzimi. GHEREA, ST. Hristos II 277.

2. Răscoală spontană, neorganizată împotriva samavolniciei autorității de stat, a conducerii; răzvrătire, rebeliune. Dintre registre n-a izbucnit niciodată flacăra revoltei. BOGZA, A. Î. 112. Un ofițer din artileria turcă ar fi trimes aici, ca pedeapsă pentru că luase parte la o revoltă din Stambul. BART, S. M. 23. Îndată după vestita biruință a lui Matei-vodă la Finta, în 17 mai 1653, revolta izbucni. BĂLCESCU, O. I 20.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

revoltând

Participiu

revoltat

Infinitiv scurt

revolta

Imfinitiv lung

revoltând