Conjugare a resimți

Conjugarea verbului a resimți: eu resimt, tu resimți, el ea resimte la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a resimți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a resimți”!

Verbul a resimți conjugat la prezent

eu resimt
tu resimți
el ea resimte
noi resimțim
voi resimțiți
ei ele resimțiți

Verbul a resimți conjugat la viitor

eu voi resimți
tu vei resimți
el ea va resimți
noi vom resimți
voi veți resimți
ei ele vor resimți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a resimți conjugare la condițional prezent

eu aș resimți
tu ai resimți
el ea ar resimți
noi am resimți
voi ați resimți
ei ele ar resimți

Verbul a resimți conjugare la condițional perfect

eu aș fi resimțit
tu ai fi resimțit
el ea ar fi resimțit
noi am fi resimțit
voi ați fi resimțit
ei ele ar fi resimțit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a resimți la conjunctiv prezent

eu să fiu resimt
tu să fii resimți
el ea să fie resimtă
noi să fim resimțim
voi să fiți resimțiți
ei ele să fie resimtă

Conjug a resimți la imperfect

eu resimțeam
tu resimțeai
el ea resimțea
noi resimțeam
voi resimțeați
ei ele resimțeau

A resimți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu resimțisem
tu resimțiseși
el ea resimțise
noi resimțiserăm
voi resimțiserăți
ei ele resimțiseră

Verbul a resimți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi resimțit
tu să fi resimțit
el ea să fi resimțit
noi să fi resimțit
voi să fi resimțit
ei ele să fi resimțit

Conjugare a resimți la perfectul simplu

eu resimții
tu resimțiși
el ea resimți
noi resimțirăm
voi resimțirăți
ei ele resimțiră

Conjugarea verbului a resimți la perfectul compus

eu am resimțit
tu ai resimțit
el ea a resimțit
noi am resimțit
voi ați resimțit
ei ele ar resimțit

Conjugă a resimți la viitor anterior

eu voi fi resimțit
tu vei fi resimțit
el ea va fi resimțit
noi vom fi resimțit
voi veți fi resimțit
ei ele vor fi resimțit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a resimți

RESIMȚÍ, resímt, verb IV.

1. tranzitiv A simți. Îmi tremură mîna ca și cînd prin descrierea crimelor aș resimți eu, în locul ucigașilor, remușcările conștiinței. HASDEU,

I. vezi 175. Impresiune ce resimte cîmpeanul care, trecînd prin pădure, vede deodată... un dobitoc mare și negru. ODOBESCU, S. III 134.
• reflexiv (Neobișnuit) De-o năprasnică putere mă resimt însuflețit. MACEDONSKI, O. I 29. Zefirii pintre frunze cu-a lor aripi răcoroase Răspîndesc un dulce sunet pe natură-nveselind Și la glasul lor făptura se resimte înviind. NEGRUZZI, S. II 13.

2. reflexiv A simți urmările, consecințele unei împrejurări anterioare. Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. ALECSANDRI, P. III 84.
♦ A se face simțit, a avea repercusiuni. Revoluția franceză, zguduind Europa pînă în cele mai adînci ale sale temelii, se resimți și între romîni. KOGĂLNICEANU, S. A. 74.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

resimțind

Participiu

resimțit

Infinitiv scurt

resimți

Imfinitiv lung

resimțind