CONSULTĂ DEX |
Verbul a rătăci conjugat la prezent
Verbul a rătăci conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a rătăci conjugare la condițional prezent
Verbul a rătăci conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a rătăci la conjunctiv prezent
Conjug a rătăci la imperfect
A rătăci conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a rătăci conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a rătăci la perfectul simplu
Conjugarea verbului a rătăci la perfectul compus
Conjugă a rătăci la viitor anterior
|
Definiție din
RĂTĂCÍ, rătăcesc, verb IV.Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a 1. reflexiv A pierde drumul, a greși direcția, a nu mai ști unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleți. ♦ intranzitiv A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă. 2. intranzitiv A pribegi, a hoinări, a colinda. ♦ reflexiv A se așeza într-un loc străin; a se aciua, a se pripăși. 3. tranzitiv A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva; a pierde. ♦ reflexiv A ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle. – latina *erraticire (= *erraticare < erraticus). |