Conjugare a răsura

Conjugarea verbului a răsura: eu răsurez, tu răsurezi, el ea răsurează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a răsura”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a răsura”!

Verbul a răsura conjugat la prezent

eu răsurez
tu răsurezi
el ea răsurează
noi răsurăm
voi răsurați
ei ele răsurați

Verbul a răsura conjugat la viitor

eu voi răsura
tu vei răsura
el ea va răsura
noi vom răsura
voi veți răsura
ei ele vor răsura

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a răsura conjugare la condițional prezent

eu aș răsura
tu ai răsura
el ea ar răsura
noi am răsura
voi ați răsura
ei ele ar răsura

Verbul a răsura conjugare la condițional perfect

eu aș fi răsurat
tu ai fi răsurat
el ea ar fi răsurat
noi am fi răsurat
voi ați fi răsurat
ei ele ar fi răsurat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a răsura la conjunctiv prezent

eu să fiu răsurez
tu să fii răsurezi
el ea să fie răsureze
noi să fim răsurăm
voi să fiți răsurați
ei ele să fie răsureze

Conjug a răsura la imperfect

eu răsuram
tu răsurai
el ea răsura
noi răsuram
voi răsurați
ei ele răsurau

A răsura conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu răsurasem
tu răsuraseși
el ea răsurase
noi răsuraserăm
voi răsuraserăți
ei ele răsuraseră

Verbul a răsura conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi răsurat
tu să fi răsurat
el ea să fi răsurat
noi să fi răsurat
voi să fi răsurat
ei ele să fi răsurat

Conjugare a răsura la perfectul simplu

eu răsurai
tu răsurași
el ea răsură
noi răsurarăm
voi răsurarăți
ei ele răsurară

Conjugarea verbului a răsura la perfectul compus

eu am răsurat
tu ai răsurat
el ea a răsurat
noi am răsurat
voi ați răsurat
ei ele ar răsurat

Conjugă a răsura la viitor anterior

eu voi fi răsurat
tu vei fi răsurat
el ea va fi răsurat
noi vom fi răsurat
voi veți fi răsurat
ei ele vor fi răsurat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a răsura

RĂSÚRĂ, răsuri și răsure, substantiv feminin

1. Nume generic dat speciilor de trandafir sălbatic, arbuști cu flori mari, de obicei roșii, cu numeroși ghimpi pe tulpină și pe ramuri, vegetînd pe marginea pădurilor și a cîmpurilor; măceș. Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vînt de iarnă, Răscolind pădurile. TOPÎRCEANU, B. 46. Romanul este pe lîngă novelă ca un stejar uriaș pe lîngă o răsură altoită. CARAGIALE, S. U. 90. Păsărica se opri pe o răsură îmbobocită. ODOBESCU, S. III 200.
♦ Floarea (de obicei de culoare roșie) a plantelor descrise mai sus. (Metaforic) Obrajii i se rumeniră. Cu răsuri în față, îi sta și mai bine. SADOVEANU, B. 261. Chipul ei... parc-ar fi zugrăvit, albaneză.. cu două răsuri pe obraji. DELAVRANCEA, S. 9.

2. (entomologie) Rusalie. Pescarii pleacă cu barca la locurile unde cred că trăiesc larvele de răsură. ANTIPA, P. 310.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

răsurând

Participiu

răsurat

Infinitiv scurt

răsura

Imfinitiv lung

răsurând