Conjugare a rășlui

Conjugarea verbului a rășlui: eu rășluiesc, tu rășluiești, el ea rășluiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a rășlui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a rășlui”!

Verbul a rășlui conjugat la prezent

eu rășluiesc
tu rășluiești
el ea rășluiește
noi rășluim
voi rășluiți
ei ele rășluiți

Verbul a rășlui conjugat la viitor

eu voi rășlui
tu vei rășlui
el ea va rășlui
noi vom rășlui
voi veți rășlui
ei ele vor rășlui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a rășlui conjugare la condițional prezent

eu aș rășlui
tu ai rășlui
el ea ar rășlui
noi am rășlui
voi ați rășlui
ei ele ar rășlui

Verbul a rășlui conjugare la condițional perfect

eu aș fi rășluit
tu ai fi rășluit
el ea ar fi rășluit
noi am fi rășluit
voi ați fi rășluit
ei ele ar fi rășluit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a rășlui la conjunctiv prezent

eu să fiu rășluiesc
tu să fii rășluiești
el ea să fie rășluiască
noi să fim rășluim
voi să fiți rășluiți
ei ele să fie rășluiască

Conjug a rășlui la imperfect

eu rășluiam
tu rășluiai
el ea rășluia
noi rășluiam
voi rășluiați
ei ele rășluiau

A rășlui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu rășluisem
tu rășluiseși
el ea rășluise
noi rășluiserăm
voi rășluiserăți
ei ele rășluiseră

Verbul a rășlui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi rășluit
tu să fi rășluit
el ea să fi rășluit
noi să fi rășluit
voi să fi rășluit
ei ele să fi rășluit

Conjugare a rășlui la perfectul simplu

eu rășluii
tu rășluiși
el ea rășlui
noi rășluirăm
voi rășluirăți
ei ele rășluiră

Conjugarea verbului a rășlui la perfectul compus

eu am rășluit
tu ai rășluit
el ea a rășluit
noi am rășluit
voi ați rășluit
ei ele ar rășluit

Conjugă a rășlui la viitor anterior

eu voi fi rășluit
tu vei fi rășluit
el ea va fi rășluit
noi vom fi rășluit
voi veți fi rășluit
ei ele vor fi rășluit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a rășlui

RĂȘLUÍ, rășluiesc, verb IV. tranzitiv

1. A rupe, a ciunti, a desprinde așchii, părți din ceva. (reflexiv) Puind dalta și lovind cu ciocanul, se rășluia cîte o bucată mare din piatră. DRĂGHICI, R. 54.
♦ (Despre grăunțe, semințe etc.) A descoji, a decortica.

2. figurat (Despre bunuri materiale aparținînd cuiva) A lua (prin abuz de putere sau prin violență), a răpi, a cotropi; a lua cu hapca. Fiind și el singur în viață, fără nevoi mari și fără proiecte ambițioase, n-a rășluit nimic din bunul stăpînului. C. PETRESCU, A. 79. De cînd vechilul monăstirii mi-o rășluit bucățica mea de răzășie, de-aici, din satu Horamu, am rămas pe drumuri. ALECSANDRI, T. 1535.
♦ A risipi, a irosi, a prăpădi. (reflexiv pasiv) Este trist lucru a vedea cum se pierd roadele pămîntului nostru, cum se rășluiește avuția publică.

I. IONESCU, despre 292.

3. (Despre așezări omenești) A rade de pe fața pămîntului, a distruge, a pustii. Satul din preajmă era rășluit pînă la fața pămîntului. SADOVEANU, O. I 572.

– Variantă: rișluí (I. IONESCU, P. 390) verb IV.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

rășluind

Participiu

rășluit

Infinitiv scurt

rășlui

Imfinitiv lung

rășluind