Conjugare a râncălui

Conjugarea verbului a râncălui: eu râncăluiesc, tu râncăluiești, el ea râncăluiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a râncălui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a râncălui”!

Verbul a râncălui conjugat la prezent

eu râncăluiesc
tu râncăluiești
el ea râncăluiește
noi râncăluim
voi râncăluiți
ei ele râncăluiți

Verbul a râncălui conjugat la viitor

eu voi râncălui
tu vei râncălui
el ea va râncălui
noi vom râncălui
voi veți râncălui
ei ele vor râncălui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a râncălui conjugare la condițional prezent

eu aș râncălui
tu ai râncălui
el ea ar râncălui
noi am râncălui
voi ați râncălui
ei ele ar râncălui

Verbul a râncălui conjugare la condițional perfect

eu aș fi râncăluit
tu ai fi râncăluit
el ea ar fi râncăluit
noi am fi râncăluit
voi ați fi râncăluit
ei ele ar fi râncăluit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a râncălui la conjunctiv prezent

eu să fiu râncăluiesc
tu să fii râncăluiești
el ea să fie râncăluiască
noi să fim râncăluim
voi să fiți râncăluiți
ei ele să fie râncăluiască

Conjug a râncălui la imperfect

eu râncăluiam
tu râncăluiai
el ea râncăluia
noi râncăluiam
voi râncăluiați
ei ele râncăluiau

A râncălui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu râncăluisem
tu râncăluiseși
el ea râncăluise
noi râncăluiserăm
voi râncăluiserăți
ei ele râncăluiseră

Verbul a râncălui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi râncăluit
tu să fi râncăluit
el ea să fi râncăluit
noi să fi râncăluit
voi să fi râncăluit
ei ele să fi râncăluit

Conjugare a râncălui la perfectul simplu

eu râncăluii
tu râncăluiși
el ea râncălui
noi râncăluirăm
voi râncăluirăți
ei ele râncăluiră

Conjugarea verbului a râncălui la perfectul compus

eu am râncăluit
tu ai râncăluit
el ea a râncăluit
noi am râncăluit
voi ați râncăluit
ei ele ar râncăluit

Conjugă a râncălui la viitor anterior

eu voi fi râncăluit
tu vei fi râncăluit
el ea va fi râncăluit
noi vom fi râncăluit
voi veți fi râncăluit
ei ele vor fi râncăluit

Definiție din
Dicționarul etimologic român

VEZI DEFINIŢII a râncălui

răncăluí (-uésc, -ít), verb

– A rage, a mugi. Creație expresivă, conform boncălui.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

râncăluind

Participiu

râncăluit

Infinitiv scurt

râncălui

Imfinitiv lung

râncăluind