eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a puți

Conjugarea verbului a puți: eu put, tu puți, el ea pute la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a puți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a puți”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a puți conjugat la prezent
  • eu put
  • tu puți
  • el ea pute
  • noi puțim
  • voi puțiți
  • ei ele puțiți
Verbul a puți conjugat la viitor
  • eu voi puți
  • tu vei puți
  • el ea va puți
  • noi vom puți
  • voi veți puți
  • ei ele vor puți
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a puți conjugare la condițional prezent
  • eu aș puți
  • tu ai puți
  • el ea ar puți
  • noi am puți
  • voi ați puți
  • ei ele ar puți
Verbul a puți conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi puțit
  • tu ai fi puțit
  • el ea ar fi puțit
  • noi am fi puțit
  • voi ați fi puțit
  • ei ele ar fi puțit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a puți la conjunctiv prezent
  • eu să fiu put
  • tu să fii puți
  • el ea să fie pută
  • noi să fim puțim
  • voi să fiți puțiți
  • ei ele să fie pută
Conjug a puți la imperfect
  • eu puțeam
  • tu puțeai
  • el ea puțea
  • noi puțeam
  • voi puțeați
  • ei ele puțeau
A puți conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu puțisem
  • tu puțiseși
  • el ea puțise
  • noi puțiserăm
  • voi puțiserăți
  • ei ele puțiseră
Verbul a puți conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi puțit
  • tu să fi puțit
  • el ea să fi puțit
  • noi să fi puțit
  • voi să fi puțit
  • ei ele să fi puțit
Conjugare a puți la perfectul simplu
  • eu puții
  • tu puțiși
  • el ea puți
  • noi puțirăm
  • voi puțirăți
  • ei ele puțiră
Conjugarea verbului a puți la perfectul compus
  • eu am puțit
  • tu ai puțit
  • el ea a puțit
  • noi am puțit
  • voi ați puțit
  • ei ele ar puțit
Conjugă a puți la viitor anterior
  • eu voi fi puțit
  • tu vei fi puțit
  • el ea va fi puțit
  • noi vom fi puțit
  • voi veți fi puțit
  • ei ele vor fi puțit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PUȚÍ, put, verb IV. lntranz. (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «a») A răspîndi un miros greu, neplăcut; a mirosi urît. Bedros puțea de departe a sudoare. DUMITRIU, N. 257. Fusese o zi dogoritoare, pieile puțeau, mai rău ca stîrvurile. CAMIL PETRESCU, O. I 618. Nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i pute, se spune în ironie despre cineva care pretinde că e nevinovat.
       • figurat După ce i-au făcut curte

– adecă lăzei cu galbeni

– face în sfîrșit, dar tocma în urmă, și fetei declarație ce pute a aur și a precupeț, două ceasuri de departe. KOGĂLNICEANU, în DACIA literar 35.
       • (Impersonal) Aici pute.
       • Expresia: A puți locul sub cineva sau a-i puți (cuiva) și urma, se spune despre cineva foarte leneș. Leneșă bre, și urîtă, să te ferească dumnezeu, îi puțea și urma.

I. Hristos II 174. Că de jos e cum e focul, Iar de lucru pute locul, hodoș, P. P. 191. A puți a pustiu = a fi gol. Dintr-o păreche de boi, m-am ales c-o pungă, și-apoi și asta pute-a pustiu. CREANGĂ, P. 45. Nici nu pute, nici nu miroase = nu-i nici bun, nici rău; e așa și-așa. Parcă tot îi pute ceva, se spune despre cel care strîmbă tot timpul din nas, făcînd pe nemulțumitul. Viitorul țării nu e în coconașul Guliță, care-mi vine de la Paris, izmenit, cu monoclu-n ochi, cu nasul zbîrciog, parcă tot îi pute ceva. VLAHUȚĂ, O. A. III 25.
♦ (Regional) A mirosi. Mie-mi pute a om pămîntean. SBIERA, la CADE.
♦ figurat A exista ceva în cantitate mare, a fi plin de... Pute tîrgul de mere.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

puțind

Participiu

puțit

Infinitiv scurt

puți

Imfinitiv lung

puțind



dex-app