eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a prelinge

Conjugarea verbului a prelinge: eu preling, tu prelingi, el ea prelinge la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a prelinge”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a prelinge”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a prelinge conjugat la prezent
  • eu preling
  • tu prelingi
  • el ea prelinge
  • noi prelingem
  • voi prelingeți
  • ei ele prelingeți
Verbul a prelinge conjugat la viitor
  • eu voi prelinge
  • tu vei prelinge
  • el ea va prelinge
  • noi vom prelinge
  • voi veți prelinge
  • ei ele vor prelinge
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a prelinge conjugare la condițional prezent
  • eu aș prelinge
  • tu ai prelinge
  • el ea ar prelinge
  • noi am prelinge
  • voi ați prelinge
  • ei ele ar prelinge
Verbul a prelinge conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi prelins
  • tu ai fi prelins
  • el ea ar fi prelins
  • noi am fi prelins
  • voi ați fi prelins
  • ei ele ar fi prelins
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a prelinge la conjunctiv prezent
  • eu să fiu preling
  • tu să fii prelingi
  • el ea să fie prelingă
  • noi să fim prelingem
  • voi să fiți prelingeți
  • ei ele să fie prelingă
Conjug a prelinge la imperfect
  • eu prelingeam
  • tu prelingeai
  • el ea prelingea
  • noi prelingeam
  • voi prelingeați
  • ei ele prelingeau
A prelinge conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu prelinsesem
  • tu prelinseseși
  • el ea prelinsese
  • noi prelinseserăm
  • voi prelinseserăți
  • ei ele prelinseseră
Verbul a prelinge conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi prelins
  • tu să fi prelins
  • el ea să fi prelins
  • noi să fi prelins
  • voi să fi prelins
  • ei ele să fi prelins
Conjugare a prelinge la perfectul simplu
  • eu prelinsei
  • tu prelinseși
  • el ea prelinse
  • noi prelinserăm
  • voi prelinserăți
  • ei ele prelinseră
Conjugarea verbului a prelinge la perfectul compus
  • eu am prelins
  • tu ai prelins
  • el ea a prelins
  • noi am prelins
  • voi ați prelins
  • ei ele ar prelins
Conjugă a prelinge la viitor anterior
  • eu voi fi prelins
  • tu vei fi prelins
  • el ea va fi prelins
  • noi vom fi prelins
  • voi veți fi prelins
  • ei ele vor fi prelins
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PRELÍNGE, prelíng, verb

III. reflexiv (Obișnuit la persoană 3; despre lichide) A se scurge încet, a curge domol. Copila se veseli și i se prelingeau lacrimile pe obraji. SADOVEANU, M. C. 81. Rănitul deschise ochii și din gură i se prelinse un fir subțire de sînge. SAHIA, N. 35. O picătură de apă din izvorul rece, care se prelinge, argintiu, în ciuda arșiței. GÎRLEANU, L. 20.
       • tranzitiv Pîrîul... a mai prelins un timp o ață încropită și împuținată de apă pe prunduri. C. PETRESCU, R. DR. 151. Ochii ei lacrimi Lungi către tîmplele slabe-au prelins. LESNEA,

I. 37.
♦ figurat A se strecura, a pătrunde. [Fumul] se destrăma suflat de vînt, cădea îndărăt, se prelingea pe lîngă ferestre. C. PETRESCU, A. 490. Gerul de afară se prelingea mereu și Ilinca îl simțea bine cum tot vine din nesecatul izvor de afară. AGÎRBICEANU, S. P. 41. Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a prelins pînă la noi. COȘBUC, P. II 140.
♦ figurat (Despre ființe) A merge încet ferindu-se; a se strecura, a se furișa. Mai merse o bucată de drum și zări cum se prelinge pe pămînt, ca un cățel cu coada prea stufoasă, o vulpe mică și galbenă. DUMITRIU, N.

14. Își lăsase umbrela, galoșii și pardesiul de ploaie... pe divanul de la ușă, ca să se prelingă acum pe lîngă pereți, ferindu-se de șuroiala de pe acoperișuri. PETRESCU, Î. II 129.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

prelingând

Participiu

prelins

Infinitiv scurt

prelinge

Imfinitiv lung

prelingând



dex-app