Conjugare a prăznui

Conjugarea verbului a prăznui: eu prăznuiesc, tu prăznuiești, el ea prăznuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a prăznui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a prăznui”!

Verbul a prăznui conjugat la prezent

eu prăznuiesc
tu prăznuiești
el ea prăznuiește
noi prăznuim
voi prăznuiți
ei ele prăznuiți

Verbul a prăznui conjugat la viitor

eu voi prăznui
tu vei prăznui
el ea va prăznui
noi vom prăznui
voi veți prăznui
ei ele vor prăznui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a prăznui conjugare la condițional prezent

eu aș prăznui
tu ai prăznui
el ea ar prăznui
noi am prăznui
voi ați prăznui
ei ele ar prăznui

Verbul a prăznui conjugare la condițional perfect

eu aș fi prăznuit
tu ai fi prăznuit
el ea ar fi prăznuit
noi am fi prăznuit
voi ați fi prăznuit
ei ele ar fi prăznuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a prăznui la conjunctiv prezent

eu să fiu prăznuiesc
tu să fii prăznuiești
el ea să fie prăznuiască
noi să fim prăznuim
voi să fiți prăznuiți
ei ele să fie prăznuiască

Conjug a prăznui la imperfect

eu prăznuiam
tu prăznuiai
el ea prăznuia
noi prăznuiam
voi prăznuiați
ei ele prăznuiau

A prăznui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu prăznuisem
tu prăznuiseși
el ea prăznuise
noi prăznuiserăm
voi prăznuiserăți
ei ele prăznuiseră

Verbul a prăznui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi prăznuit
tu să fi prăznuit
el ea să fi prăznuit
noi să fi prăznuit
voi să fi prăznuit
ei ele să fi prăznuit

Conjugare a prăznui la perfectul simplu

eu prăznuii
tu prăznuiși
el ea prăznui
noi prăznuirăm
voi prăznuirăți
ei ele prăznuiră

Conjugarea verbului a prăznui la perfectul compus

eu am prăznuit
tu ai prăznuit
el ea a prăznuit
noi am prăznuit
voi ați prăznuit
ei ele ar prăznuit

Conjugă a prăznui la viitor anterior

eu voi fi prăznuit
tu vei fi prăznuit
el ea va fi prăznuit
noi vom fi prăznuit
voi veți fi prăznuit
ei ele vor fi prăznuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a prăznui

PRĂZNUÍ, prăznuiesc, verb IV.

1. tranzitiv A serba un eveniment religios, a ține o sărbătoare, un praznic; prin extensie a serba, a sărbători. Madam Roza prăznuia și poștele evreiesc și pe cel romînesc. PAS, Z. I 61. A doua zi după aceea, fiind duminică, au prăznuit-o. DRĂGHICI, R. 54.
• absolut Creștinii adunați cinsteau un pahar dulce și începeau a prăznui. SADOVEANU, E. 116.
• reflexiv pasiv Mulțămește sfântului mare mucenic Dimitrie... a cărui hram se prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut. NEGRUZZI, S. I 147. (Cu complement intern) Ce vedea Se minuna: Lumea că se sătura, Praznice se prăznuia. TEODORESCU, P. P. 96.

2. intranzitiv A petrece, a se ospăta, a face chef.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

prăznuind

Participiu

prăznuit

Infinitiv scurt

prăznui

Imfinitiv lung

prăznuind