 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a prăsi conjugat la prezent
Verbul a prăsi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a prăsi conjugare la condițional prezent
Verbul a prăsi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a prăsi la conjunctiv prezent
Conjug a prăsi la imperfect
A prăsi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a prăsi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a prăsi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a prăsi la perfectul compus
Conjugă a prăsi la viitor anterior
|
|
Definiție din
PRĂSÍ, prăsesc, verb IV.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. reflexiv (Despre animale) A face pui, a se înmulți, a se reproduce. Ce ara și semăna, prea puține aduna; iar păsările de i se prăseau, prea puține îi rămâneau. VISSARION, B. 94. Acum are-o turmă mare-mare, care de-atunci s-a prăsit numai din mioara aceea. RETEGANUL, P. I 37. Pă caii ce se prăsea din aceste iepe încăleca numai împăratul. GORJAN, H. II 9. • (Rar, despre oameni) Trăiesc și se prăsesc din neam în neam, cei mai frumoși bărbați din tot plaiul împrejmuitor. ODOBESCU, S. III 172. 2. tranzitiv A crește animale, a le înmulți. Prăsiseră în fiecare an și porc și găini, care erau acum atît de multe și risipite prin grajd și șoproane, că nu le mai știau numărul. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Hrănește și prăsește [iepuri de casă] în curtea mănăstirii. ODOBESCU, S. III 212. Stîne Mari își cumpăra, Turme Grase Că-și prăsea. ANT. literar popular I 458. • (Rar, cu privire la oameni) Oricum, n-ar fi fost mai bine să prăsească copii decît găini? Și cum i-ar fi iubit, mititeii de ei! MACEDONSKI, O. III 58. ♦ figurat A aduna, a economisi. (Cu complementul «bani») Nu ți-ai prăsit un ban să-ți poți cîrpi o nevoie la o verb reflexiv:eme grea, ori să te chemi și tu că ai doi juncani în bătătură, din munca ta. VLAHUȚĂ, N. 129. 3. tranzitiv A semăna, a planta, a răspîndi o cultură; a îngriji ca să crească plantele. Pînă dimineață... să prăsești vie, iar pe dimineață să-mi aduci struguri copți din ea. RETEGANUL, P. V 49. Pre verb reflexiv:emea aceea Bacus, zeul vinului și al bețivilor, umbla de cutreiera lumea, învățând și pre bun și pre rău cum să prăsească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. Locuitorii... din toate celelalte sate au fost prăsit cultura cânepei și a inului. I. IONESCU, despre 201. ♦ reflexiv pasiv A căpăta răspîndire, a începe să fie cultivat. Fata le dete la toți sămânță, să-și semene și ei pe acasă buruiana dracului, adecă tutun. Așa s-a prăsit tutunul în lume. RETEGANUL, P. II 69. |
