Conjugare a povățui

Conjugarea verbului a povățui: eu povățuiesc, tu povățuiești, el ea povățuiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a povățui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a povățui”!

Verbul a povățui conjugat la prezent

eu povățuiesc
tu povățuiești
el ea povățuiește
noi povățuim
voi povățuiți
ei ele povățuiți

Verbul a povățui conjugat la viitor

eu voi povățui
tu vei povățui
el ea va povățui
noi vom povățui
voi veți povățui
ei ele vor povățui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a povățui conjugare la condițional prezent

eu aș povățui
tu ai povățui
el ea ar povățui
noi am povățui
voi ați povățui
ei ele ar povățui

Verbul a povățui conjugare la condițional perfect

eu aș fi povățuit
tu ai fi povățuit
el ea ar fi povățuit
noi am fi povățuit
voi ați fi povățuit
ei ele ar fi povățuit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a povățui la conjunctiv prezent

eu să fiu povățuiesc
tu să fii povățuiești
el ea să fie povățuiască
noi să fim povățuim
voi să fiți povățuiți
ei ele să fie povățuiască

Conjug a povățui la imperfect

eu povățuiam
tu povățuiai
el ea povățuia
noi povățuiam
voi povățuiați
ei ele povățuiau

A povățui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu povățuisem
tu povățuiseși
el ea povățuise
noi povățuiserăm
voi povățuiserăți
ei ele povățuiseră

Verbul a povățui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi povățuit
tu să fi povățuit
el ea să fi povățuit
noi să fi povățuit
voi să fi povățuit
ei ele să fi povățuit

Conjugare a povățui la perfectul simplu

eu povățuii
tu povățuiși
el ea povățui
noi povățuirăm
voi povățuirăți
ei ele povățuiră

Conjugarea verbului a povățui la perfectul compus

eu am povățuit
tu ai povățuit
el ea a povățuit
noi am povățuit
voi ați povățuit
ei ele ar povățuit

Conjugă a povățui la viitor anterior

eu voi fi povățuit
tu vei fi povățuit
el ea va fi povățuit
noi vom fi povățuit
voi veți fi povățuit
ei ele vor fi povățuit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a povățui

POVĂȚUÍ, povățuiesc, verb IV. tranzitiv

1. A sfătui (pe cineva), a da povețe (cuiva). M-a dăscălit, m-a povățuit, mi-a spus că îi pare rău că trebuie să mă depărteze din casa lui. GALACTION, O. I 77. Să dea fuga la domnul învățător, să se roage să-l povățuiască cum și ce să facă. REBREANU,

I. 120. Astăzi a venit doctorul la mine și m-a povățuit să nu stau aci, unde nu-mi priește aerul, și să plec. BĂLCESCU, la GHICA, A. 610. (Cu complement dublu) Cum, nu cunoașteți pe soldatul Isidor Abramovici? Acela care v-a vorbit vouă acum patru zile, povățuindu-vă anumite lucruri. SAHIA, N. 77.

2. A conduce, a călăuzi, a îndruma pe un drum sau în viață; (învechit) a comanda, a dirija. Eu voi să merg la împăratul cel mare și tare, vecinul nostru, ca să-i slujesc, și-mi trebuie pe cineva care să mă povățuiască. ISPIRESCU, L. 16. Oștile romîne întîmpinară pe apele Dunării pe turcii ce povățuiau acel convoi. BĂLCESCU, O. II 67.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

povățuind

Participiu

povățuit

Infinitiv scurt

povățui

Imfinitiv lung

povățuind