CONSULTĂ DEX |
Verbul a posti conjugat la prezent
Verbul a posti conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a posti conjugare la condițional prezent
Verbul a posti conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a posti la conjunctiv prezent
Conjug a posti la imperfect
A posti conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a posti conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a posti la perfectul simplu
Conjugarea verbului a posti la perfectul compus
Conjugă a posti la viitor anterior
|
Definiție din
POSTÍ, postesc, verb IV. intranzitivDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. A se abține un anumit timp de la anumite mîncări (carne, grăsimi etc.), prin extensie de la orice hrană (vezi ajuna); a ține post. Ai dracului popi, vezi ce le-a dat în gînd!Noi să postim și găinile să le lăsăm lor să le blagoslovească. VLAHUȚĂ, O. A. II 95. • tranzitiv (Cu privire la intervalul de timp cît ține postul) Bată-te, leleo, pe tine Cele patruzeci de zile, Ce le-am postit pentru tine. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 259. 2. A flămînzi; figurat a se abține de la ceva, a duce lipsă de ceva. Fu de părere că masa se prelungește peste măsură, neomenos spectacol sub ochii celor ținuți să postească, în picioare. C. PETRESCU, Î. II 144. Postește... că n-are ce mînca. NEGRUZZI, S. I 250. figurat Lasă-mă să mă-n-frupt c-o sărutare că-i de mult de cînd postesc, ALECSANDRI, T. I 266. |