Conjugare a pospăi

Conjugarea verbului a pospăi: eu pospăiesc, tu pospăiești, el ea pospăiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a pospăi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a pospăi”!

Verbul a pospăi conjugat la prezent

eu pospăiesc
tu pospăiești
el ea pospăiește
noi pospăim
voi pospăiți
ei ele pospăiți

Verbul a pospăi conjugat la viitor

eu voi pospăi
tu vei pospăi
el ea va pospăi
noi vom pospăi
voi veți pospăi
ei ele vor pospăi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a pospăi conjugare la condițional prezent

eu aș pospăi
tu ai pospăi
el ea ar pospăi
noi am pospăi
voi ați pospăi
ei ele ar pospăi

Verbul a pospăi conjugare la condițional perfect

eu aș fi pospăit
tu ai fi pospăit
el ea ar fi pospăit
noi am fi pospăit
voi ați fi pospăit
ei ele ar fi pospăit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a pospăi la conjunctiv prezent

eu să fiu pospăiesc
tu să fii pospăiești
el ea să fie pospăiască
noi să fim pospăim
voi să fiți pospăiți
ei ele să fie pospăiască

Conjug a pospăi la imperfect

eu pospăiam
tu pospăiai
el ea pospăia
noi pospăiam
voi pospăiați
ei ele pospăiau

A pospăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu pospăisem
tu pospăiseși
el ea pospăise
noi pospăiserăm
voi pospăiserăți
ei ele pospăiseră

Verbul a pospăi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi pospăit
tu să fi pospăit
el ea să fi pospăit
noi să fi pospăit
voi să fi pospăit
ei ele să fi pospăit

Conjugare a pospăi la perfectul simplu

eu pospăii
tu pospăiși
el ea pospăi
noi pospăirăm
voi pospăirăți
ei ele pospăiră

Conjugarea verbului a pospăi la perfectul compus

eu am pospăit
tu ai pospăit
el ea a pospăit
noi am pospăit
voi ați pospăit
ei ele ar pospăit

Conjugă a pospăi la viitor anterior

eu voi fi pospăit
tu vei fi pospăit
el ea va fi pospăit
noi vom fi pospăit
voi veți fi pospăit
ei ele vor fi pospăit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a pospăi

POSPÁI substantiv neutru

1. Pulbere fină de făină produsă în timpul măcinatului și care se depune pe pereți și pe toate obiectele din moară; prin extensie pulbere albă. A nins ușor

– parcă ar fi curs puțintel pospai de zahăr. SADOVEANU, vezi forme 129.

2. Strat subțire care acoperă un obiect. Cel dinții omăt moale sta pe brădetul neclintit deasupra, și pe cărări era numai un pospai subțire. SADOVEANU, O. A. II 160. De-o săptămînă, pospaiul subțire de zăpadă se topea, îngheța, iar se dezmorțea la amiazi. C. PETRESCU, O. P. II

9. Domnul director nu ne îngăduia să rămînem de prînz în școală, să ne mîncăm la căldurică codrul de pline cu magiun ori un pospai de unt.

I. BOTEZ, ȘC. 45.
• figurat De o parte și de alta a drumului s-aștern holdele scăldate în pospaiul lunii. MIRONESCU, S. A. 70.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

pospăind

Participiu

pospăit

Infinitiv scurt

pospăi

Imfinitiv lung

pospăind