CONSULTĂ DEX |
Verbul a pleoscăi conjugat la prezent
Verbul a pleoscăi conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a pleoscăi conjugare la condițional prezent
Verbul a pleoscăi conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a pleoscăi la conjunctiv prezent
Conjug a pleoscăi la imperfect
A pleoscăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a pleoscăi conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a pleoscăi la perfectul simplu
Conjugarea verbului a pleoscăi la perfectul compus
Conjugă a pleoscăi la viitor anterior
|
Definiție din
PLEOSCĂÍ, pleóscăi, verb IV. intranzitiv A plescăi. De afară se auzeau pleoscăind picături mai mari și mai dese. VLAHUȚĂ, O. A. 136. Glodul pleoscăia cît colo de pe picioare. CONTEMPORANUL, VI 293. Și s-a dus singură iară, Din papuci tot pleoscăind. TEODORESCU, P. P. 153. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ A bate din palme; a plesni. vezi aplauda. Încep să plescăiască din palme, strigînd toți ura! CARAGIALE, la CADE. – Variante: pleoșcăí (SLAVICI, O. II 144), pliscăí (ȘEZ. XIII 189), plișcăí (SLAVICI, O. II 144) verb IV. |