 |
|
| CONSULTĂ DEX |
|
Verbul a pedala conjugat la prezent
Verbul a pedala conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a pedala conjugare la condițional prezent
Verbul a pedala conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a pedala la conjunctiv prezent
Conjug a pedala la imperfect
A pedala conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a pedala conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a pedala la perfectul simplu
Conjugarea verbului a pedala la perfectul compus
Conjugă a pedala la viitor anterior
|
|
Definiție din
PEDÁLĂ, pedale, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Pîrghie de manevră sau de comandă acționată cu piciorul, care: a) (la bicicletă, la mașina de cusut, la tocilă etc.) produce o mișcare de rotație; b) (la autovehicule) produce anumite efecte mecanice (debreiere, accelerare, frînare etc.). Bedros luă piciorul de pe pedala de viteză și apăsă cu talpa pe frînă. DUMITRIU, N. 272; c) (la războiul de țesut) mișcă ițele; d) (la pian) modifică amploarea sunetelor. Infatigabila Frau Kunst, călcind pedala, porni cu brio primele tacturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 11; e) (la orgă) introduce aerul în tuburile de rezonanță; f) (la harfă) efectuează recordarea instantanee. 2. Presă mică de imprimare, acționată cu piciorul, cu care se imprimă de obicei biletele sau colile cu antet. 3. (muzică) Notă joasă și gravă care durează, uneori, mai multe măsuri. (Metaforic) în glas i se aștern acum [Oltului] straturi de humă, melodioase, făcîndu-l să capete inflexiuni grave de orgă, deasupra cărora pedalele așază grelele lor perdele sonore de catifea. BOGZA, C. O. 139. ♦ Compoziție în care, deasupra basului, ca ton lung, se mișcă o serie de acorduri care nu stau în mod necesar în raport cu el. |
