CONSULTĂ DEX |
Verbul a parcurge conjugat la prezent
Verbul a parcurge conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a parcurge conjugare la condițional prezent
Verbul a parcurge conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a parcurge la conjunctiv prezent
Conjug a parcurge la imperfect
A parcurge conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a parcurge conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a parcurge la perfectul simplu
Conjugarea verbului a parcurge la perfectul compus
Conjugă a parcurge la viitor anterior
|
Definiție din
PARCÚRGE, parcurg, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane III. tranzitiv 1. (Cu privire la drumuri sau distanțe) A străbate (de la un capăt la altul). Același ceas... măsura și pașii celor ce parcurgeau cei cîțiva metri ai foaierului. CAMIL PETRESCU, N. 14. Se urcă în avion să parcurgă cinci sute de kilometri în două ore. C. PETRESCU, Î. II 268. 2. A trece cu privirea peste ceva; a citi în treacăt, în grabă, a răsfoi (o carte, un ziar). Parcurse distrat, cu ochii, calea-laptelui, boltită de-a curmezișul cerului. C. PETRESCU, Î. I 18. – Forme gramaticale: perfectul simplu parcursei, participiu parcurs. – Variante: (învechit) percúre (I. IONESCU, M. 65) verb III, parcurá (GHICA, A. 52) verb I. |