Conjugare a păgubi

Conjugarea verbului a păgubi: eu păgubesc, tu păgubești, el ea păgubește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a păgubi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a păgubi”!

Verbul a păgubi conjugat la prezent

eu păgubesc
tu păgubești
el ea păgubește
noi păgubim
voi păgubiți
ei ele păgubiți

Verbul a păgubi conjugat la viitor

eu voi păgubi
tu vei păgubi
el ea va păgubi
noi vom păgubi
voi veți păgubi
ei ele vor păgubi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a păgubi conjugare la condițional prezent

eu aș păgubi
tu ai păgubi
el ea ar păgubi
noi am păgubi
voi ați păgubi
ei ele ar păgubi

Verbul a păgubi conjugare la condițional perfect

eu aș fi păgubit
tu ai fi păgubit
el ea ar fi păgubit
noi am fi păgubit
voi ați fi păgubit
ei ele ar fi păgubit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a păgubi la conjunctiv prezent

eu să fiu păgubesc
tu să fii păgubești
el ea să fie păgubească
noi să fim păgubim
voi să fiți păgubiți
ei ele să fie păgubească

Conjug a păgubi la imperfect

eu păgubeam
tu păgubeai
el ea păgubea
noi păgubeam
voi păgubeați
ei ele păgubeau

A păgubi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu păgubisem
tu păgubiseși
el ea păgubise
noi păgubiserăm
voi păgubiserăți
ei ele păgubiseră

Verbul a păgubi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi păgubit
tu să fi păgubit
el ea să fi păgubit
noi să fi păgubit
voi să fi păgubit
ei ele să fi păgubit

Conjugare a păgubi la perfectul simplu

eu păgubii
tu păgubiși
el ea păgubi
noi păgubirăm
voi păgubirăți
ei ele păgubiră

Conjugarea verbului a păgubi la perfectul compus

eu am păgubit
tu ai păgubit
el ea a păgubit
noi am păgubit
voi ați păgubit
ei ele ar păgubit

Conjugă a păgubi la viitor anterior

eu voi fi păgubit
tu vei fi păgubit
el ea va fi păgubit
noi vom fi păgubit
voi veți fi păgubit
ei ele vor fi păgubit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a păgubi

PĂGUBÍ, păgubesc, verb IV. lntranz. și reflexiv A suferi o pagubă, a fi lipsit de un bun sau de un cîștig. vezi pierde. Așa s-a păgubit sărmana capră și de cei doi iezi, da și de cumătru-său, lupul. CREANGĂ, P. 33. De vei păgubi în verb reflexiv:eo neguțitorie, să-ți fie de învățătură, ca altă dată să nu te mai apuci de ea. NEGRUZZI, S. I 251. Unde-am fost, am păgubit. SEVASTOS, C. 85. Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.
♦ tranzitiv (Complementul indică o persoană) A cauza cuiva o pagubă sau o pierdere; a lipsi pe cineva de un cîștig sau de un bun al său. Generalul voise numai să arate că și el a fost păgubit de rebeli. REBREANU, R. II 227. Nu le poate conveni, pentru că-i păgubește. CARAGIALE, O. III 151. Să mă păgubească de nu știu cîte fălci de pămînt, pentru ce? ALECSANDRI, T. I 359.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

păgubind

Participiu

păgubit

Infinitiv scurt

păgubi

Imfinitiv lung

păgubind