Conjugare a orienta

Conjugarea verbului a orienta: eu orientez, tu orientezi, el ea orientează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a orienta”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a orienta”!

Verbul a orienta conjugat la prezent

eu orientez
tu orientezi
el ea orientează
noi orientăm
voi orientați
ei ele orientați

Verbul a orienta conjugat la viitor

eu voi orienta
tu vei orienta
el ea va orienta
noi vom orienta
voi veți orienta
ei ele vor orienta

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a orienta conjugare la condițional prezent

eu aș orienta
tu ai orienta
el ea ar orienta
noi am orienta
voi ați orienta
ei ele ar orienta

Verbul a orienta conjugare la condițional perfect

eu aș fi orientat
tu ai fi orientat
el ea ar fi orientat
noi am fi orientat
voi ați fi orientat
ei ele ar fi orientat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a orienta la conjunctiv prezent

eu să fiu orientez
tu să fii orientezi
el ea să fie orienteze
noi să fim orientăm
voi să fiți orientați
ei ele să fie orienteze

Conjug a orienta la imperfect

eu orientam
tu orientai
el ea orienta
noi orientam
voi orientați
ei ele orientau

A orienta conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu orientasem
tu orientaseși
el ea orientase
noi orientaserăm
voi orientaserăți
ei ele orientaseră

Verbul a orienta conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi orientat
tu să fi orientat
el ea să fi orientat
noi să fi orientat
voi să fi orientat
ei ele să fi orientat

Conjugare a orienta la perfectul simplu

eu orientai
tu orientași
el ea orientă
noi orientarăm
voi orientarăți
ei ele orientară

Conjugarea verbului a orienta la perfectul compus

eu am orientat
tu ai orientat
el ea a orientat
noi am orientat
voi ați orientat
ei ele ar orientat

Conjugă a orienta la viitor anterior

eu voi fi orientat
tu vei fi orientat
el ea va fi orientat
noi vom fi orientat
voi veți fi orientat
ei ele vor fi orientat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a orienta

ORIENTÁ, orientez, verb

I.

1. reflexiv A recunoaște, a stabili direcția, a găsi drumul, a ști încotro să se îndrepte (în raport cu punctele cardinale sau cu alte puncte de reper) pentru a ajunge la destinație; prin extensie a găsi calea cea mai bună de urmat într-o împrejurare oarecare, atitudinea cea mai potrivită, soluția cea mai justă. Vechii corăbieri se orientau după steaua polară, cm Căută să se orienteze, dar o beznă atît de deasă acoperea lumea, că ochii lui nu puteau desluși nici o nuanță în negrul înăbușitor. REBREANU, P. S. 83.

2. tranzitiv A așeza un lucru sau pe cineva într-o anumită direcție sau poziție față de punctele cardinale. Casa este orientată spre răsărit.
♦ A îndrepta, a dirija, a îndruma. Nu găsi nimic care să-l orienteze iar pe drumurile Podenilor. Cîmpia nu-și arăta decît nemărginirea-i neagră. MIHALE, O. 282. Ibrăileanu exercita... o presiune delicată și fină asupra mea orientîndu-mă. SADOVEANU, E. 180.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

orientând

Participiu

orientat

Infinitiv scurt

orienta

Imfinitiv lung

orientând