CONSULTĂ DEX |
Verbul a orhestra conjugat la prezent
Verbul a orhestra conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a orhestra conjugare la condițional prezent
Verbul a orhestra conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a orhestra la conjunctiv prezent
Conjug a orhestra la imperfect
A orhestra conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a orhestra conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a orhestra la perfectul simplu
Conjugarea verbului a orhestra la perfectul compus
Conjugă a orhestra la viitor anterior
|
Definiție din
*orhéstră1 forme, plural e (vgr. orhéstra, despre orhéomai, dansez; latina italiana orchestra; limba franceza orchestre [forme pînă în secolul XVIII, apoĭ m.]). În vechĭu teatru grecesc, locu dintre scenă și spectatorĭ, unde dansa coru, ĭar în teatru de azĭ, locu unde șed muzicanțiĭ, între scenă și spectatorĭ. Totalitatea acestor muzicanțĭ. Bandă de muzicanțĭ fără instrumente de suflat, ci numaĭ cu instrumente cu coarde. (Barb. capelă). Fotoliŭ de orhestră, scaun din primu rînd al staluluĭ. vezi fanfară, meterhanea și tabulhana.[1] Dicționaru limbii românești |