Conjugare a orbeți

Conjugarea verbului a orbeți: eu orbețesc, tu orbețești, el ea orbețește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a orbeți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a orbeți”!

Verbul a orbeți conjugat la prezent

eu orbețesc
tu orbețești
el ea orbețește
noi orbețim
voi orbețiți
ei ele orbețiți

Verbul a orbeți conjugat la viitor

eu voi orbeți
tu vei orbeți
el ea va orbeți
noi vom orbeți
voi veți orbeți
ei ele vor orbeți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a orbeți conjugare la condițional prezent

eu aș orbeți
tu ai orbeți
el ea ar orbeți
noi am orbeți
voi ați orbeți
ei ele ar orbeți

Verbul a orbeți conjugare la condițional perfect

eu aș fi orbețit
tu ai fi orbețit
el ea ar fi orbețit
noi am fi orbețit
voi ați fi orbețit
ei ele ar fi orbețit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a orbeți la conjunctiv prezent

eu să fiu orbețesc
tu să fii orbețești
el ea să fie orbețească
noi să fim orbețim
voi să fiți orbețiți
ei ele să fie orbețească

Conjug a orbeți la imperfect

eu orbețeam
tu orbețeai
el ea orbețea
noi orbețeam
voi orbețeați
ei ele orbețeau

A orbeți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu orbețisem
tu orbețiseși
el ea orbețise
noi orbețiserăm
voi orbețiserăți
ei ele orbețiseră

Verbul a orbeți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi orbețit
tu să fi orbețit
el ea să fi orbețit
noi să fi orbețit
voi să fi orbețit
ei ele să fi orbețit

Conjugare a orbeți la perfectul simplu

eu orbeții
tu orbețiși
el ea orbeți
noi orbețirăm
voi orbețirăți
ei ele orbețiră

Conjugarea verbului a orbeți la perfectul compus

eu am orbețit
tu ai orbețit
el ea a orbețit
noi am orbețit
voi ați orbețit
ei ele ar orbețit

Conjugă a orbeți la viitor anterior

eu voi fi orbețit
tu vei fi orbețit
el ea va fi orbețit
noi vom fi orbețit
voi veți fi orbețit
ei ele vor fi orbețit

Definiție din
Dicționarul limbii române moderne

VEZI DEFINIŢII a orbeți

ORBEȚÍ, orbețesc, verb IV. reflexiv (regional) A se milogi, a cerși.

– Din orbeț.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

orbețind

Participiu

orbețit

Infinitiv scurt

orbeți

Imfinitiv lung

orbețind