Conjugare a orândui

Conjugarea verbului a orândui: eu orânduiesc, tu orânduiești, el ea orânduiește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a orândui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a orândui”!

Verbul a orândui conjugat la prezent

eu orânduiesc
tu orânduiești
el ea orânduiește
noi orânduim
voi orânduiți
ei ele orânduiți

Verbul a orândui conjugat la viitor

eu voi orândui
tu vei orândui
el ea va orândui
noi vom orândui
voi veți orândui
ei ele vor orândui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a orândui conjugare la condițional prezent

eu aș orândui
tu ai orândui
el ea ar orândui
noi am orândui
voi ați orândui
ei ele ar orândui

Verbul a orândui conjugare la condițional perfect

eu aș fi orânduit
tu ai fi orânduit
el ea ar fi orânduit
noi am fi orânduit
voi ați fi orânduit
ei ele ar fi orânduit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a orândui la conjunctiv prezent

eu să fiu orânduiesc
tu să fii orânduiești
el ea să fie orânduiască
noi să fim orânduim
voi să fiți orânduiți
ei ele să fie orânduiască

Conjug a orândui la imperfect

eu orânduiam
tu orânduiai
el ea orânduia
noi orânduiam
voi orânduiați
ei ele orânduiau

A orândui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu orânduisem
tu orânduiseși
el ea orânduise
noi orânduiserăm
voi orânduiserăți
ei ele orânduiseră

Verbul a orândui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi orânduit
tu să fi orânduit
el ea să fi orânduit
noi să fi orânduit
voi să fi orânduit
ei ele să fi orânduit

Conjugare a orândui la perfectul simplu

eu orânduii
tu orânduiși
el ea orândui
noi orânduirăm
voi orânduirăți
ei ele orânduiră

Conjugarea verbului a orândui la perfectul compus

eu am orânduit
tu ai orânduit
el ea a orânduit
noi am orânduit
voi ați orânduit
ei ele ar orânduit

Conjugă a orândui la viitor anterior

eu voi fi orânduit
tu vei fi orânduit
el ea va fi orânduit
noi vom fi orânduit
voi veți fi orânduit
ei ele vor fi orânduit

Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

VEZI DEFINIŢII a orândui

ORÂNDUÍ, orânduiesc, verb IV.

1. tranzitiv și reflexiv A (se) așeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja.

2. tranzitiv A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a învesti.

3. tranzitiv (învechit și popular) A decide, a fixa, a stabili.
♦ (Rar) A porunci, a ordona.

4. tranzitiv (învechit și popular) A pune la cale; a pregăti.

– Din limba slavă (veche) urenditi.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

orânduind

Participiu

orânduit

Infinitiv scurt

orândui

Imfinitiv lung

orânduind