Conjugare a oblici

Conjugarea verbului a oblici: eu oblicesc, tu oblicești, el ea oblicește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a oblici”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a oblici”!

Verbul a oblici conjugat la prezent

eu oblicesc
tu oblicești
el ea oblicește
noi oblicim
voi obliciți
ei ele obliciți

Verbul a oblici conjugat la viitor

eu voi oblici
tu vei oblici
el ea va oblici
noi vom oblici
voi veți oblici
ei ele vor oblici

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a oblici conjugare la condițional prezent

eu aș oblici
tu ai oblici
el ea ar oblici
noi am oblici
voi ați oblici
ei ele ar oblici

Verbul a oblici conjugare la condițional perfect

eu aș fi oblicit
tu ai fi oblicit
el ea ar fi oblicit
noi am fi oblicit
voi ați fi oblicit
ei ele ar fi oblicit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a oblici la conjunctiv prezent

eu să fiu oblicesc
tu să fii oblicești
el ea să fie oblicească
noi să fim oblicim
voi să fiți obliciți
ei ele să fie oblicească

Conjug a oblici la imperfect

eu obliceam
tu obliceai
el ea oblicea
noi obliceam
voi obliceați
ei ele obliceau

A oblici conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu oblicisem
tu obliciseși
el ea oblicise
noi obliciserăm
voi obliciserăți
ei ele obliciseră

Verbul a oblici conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi oblicit
tu să fi oblicit
el ea să fi oblicit
noi să fi oblicit
voi să fi oblicit
ei ele să fi oblicit

Conjugare a oblici la perfectul simplu

eu oblicii
tu obliciși
el ea oblici
noi oblicirăm
voi oblicirăți
ei ele obliciră

Conjugarea verbului a oblici la perfectul compus

eu am oblicit
tu ai oblicit
el ea a oblicit
noi am oblicit
voi ați oblicit
ei ele ar oblicit

Conjugă a oblici la viitor anterior

eu voi fi oblicit
tu vei fi oblicit
el ea va fi oblicit
noi vom fi oblicit
voi veți fi oblicit
ei ele vor fi oblicit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a oblici

OBLICÍ, oblicesc, verb IV. tranzitiv (Popular și arhaizant)

1. A descoperi, a dibui; a găsi. E mîța de la vecina, Că mi-a oblicit, slănina. MARIAN, S. 136. Au început ei a se văiera pentru că le era frică să nu-i oblicească cineva. SBIERA, P.

5. Mîndro, de dragostea noastă Răsărit-a pom în coastă... Dușmanii l-au oblicit, Cu securile-au ieșit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 70.

2. A afla, a auzi în taină, a prinde de veste, a simți. Eu socot că are o pricină, de aceea. întârzie.

– Știi ceva? ai oblicit ceva? SADOVEANU, B. 39. Finii și vecinii, Dacă-mi obliciră Ce verb reflexiv:ea lelea Firă, Mi se învoiră. COȘBUC, P. II 152.
• absolut Mărculeț s-a dus de-acasă, Și turcii a d-oblicit... Și rău l-a batjocorit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 485.
• intranzitiv Oblicind din nou despre sosirea boierilor pribegiți, cu oaste, Chiajna nu se turbură prea mult. ODOBESCU, S. I 115.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

oblicind

Participiu

oblicit

Infinitiv scurt

oblici

Imfinitiv lung

oblicind