eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a năvăli

Conjugarea verbului a năvăli: eu năvălesc, tu năvălești, el ea năvălește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a năvăli”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a năvăli”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a năvăli conjugat la prezent
  • eu năvălesc
  • tu năvălești
  • el ea năvălește
  • noi năvălim
  • voi năvăliți
  • ei ele năvăliți
Verbul a năvăli conjugat la viitor
  • eu voi năvăli
  • tu vei năvăli
  • el ea va năvăli
  • noi vom năvăli
  • voi veți năvăli
  • ei ele vor năvăli
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a năvăli conjugare la condițional prezent
  • eu aș năvăli
  • tu ai năvăli
  • el ea ar năvăli
  • noi am năvăli
  • voi ați năvăli
  • ei ele ar năvăli
Verbul a năvăli conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi năvălit
  • tu ai fi năvălit
  • el ea ar fi năvălit
  • noi am fi năvălit
  • voi ați fi năvălit
  • ei ele ar fi năvălit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a năvăli la conjunctiv prezent
  • eu să fiu năvălesc
  • tu să fii năvălești
  • el ea să fie năvălească
  • noi să fim năvălim
  • voi să fiți năvăliți
  • ei ele să fie năvălească
Conjug a năvăli la imperfect
  • eu năvăleam
  • tu năvăleai
  • el ea năvălea
  • noi năvăleam
  • voi năvăleați
  • ei ele năvăleau
A năvăli conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu năvălisem
  • tu năvăliseși
  • el ea năvălise
  • noi năvăliserăm
  • voi năvăliserăți
  • ei ele năvăliseră
Verbul a năvăli conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi năvălit
  • tu să fi năvălit
  • el ea să fi năvălit
  • noi să fi năvălit
  • voi să fi năvălit
  • ei ele să fi năvălit
Conjugare a năvăli la perfectul simplu
  • eu năvălii
  • tu năvăliși
  • el ea năvăli
  • noi năvălirăm
  • voi năvălirăți
  • ei ele năvăliră
Conjugarea verbului a năvăli la perfectul compus
  • eu am năvălit
  • tu ai năvălit
  • el ea a năvălit
  • noi am năvălit
  • voi ați năvălit
  • ei ele ar năvălit
Conjugă a năvăli la viitor anterior
  • eu voi fi năvălit
  • tu vei fi năvălit
  • el ea va fi năvălit
  • noi vom fi năvălit
  • voi veți fi năvălit
  • ei ele vor fi năvălit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
NĂVĂLÍ, năvălesc, verb IV. intranzitiv

1. A se repezi la cineva cu intenții dușmănoase, a tăbărî asupra cuiva, a ataca; (despre forțe armate) a invada, a năpădi. De-i vedea... că s-a trezit și năvălește la tine... fugi încoace spre mine. CREANGĂ, P. 215. De cîte ori un verb reflexiv:ăjmaș puternic năvălea în țară, toți locuitorii cîmpiilor pustiau orașele și satele și se strîngeau cu turmele și bucatele lor la munți. BĂLCESCU, O. I 27.
       • tranzitiv În tinerețele noastre, dam război dușmanului cînd ne năvălea glia. CAMILAR, N. I 104. Nu știi, maică, ciobanii Rătăcit-au cîrlanii, Ori drumul au rătăcit, Ori haiduci i-au năvălit? ALECSANDRI, P. P. 59.
       • reflexiv (Învechit, rar) Împărăția turcească asupra noastră se năvălește. ARHIVA R. I 47.

2. A se revărsa, a pătrunde tumultuos. Asupra singurătății în care vegheau uimiți cei doi camarazi năvăli o suflare rece, aripă depărtată a furtunii. SADOVEANU, M. C. 95. Noaptea luminoasă Ca o undă de parfum Năvălește-n casă. TOPÎRCEANU, P. O. 99. Un zgomot de trăsuri depărtate năvăli în odaie. VLAHUȚĂ, O. A. III 72.
♦ tranzitiv A învălui, a copleși. Eu simț cum mă năvălesc, din ce în ce mai irezistibile, ideile negre. CARAGIALE, O. II 268.
♦ tranzitiv figurat A asalta. Dacă m-ai năvălit cu întrebările, cînd era să-ți spui? CARAGIALE, O. III 53. Este cam indiscret din parte-mi a vă năvăli astfel cu poezii. ALECSANDRI, S. 43.

3. A se repezi într-o anumită direcție sau spre un anumit punct, a da buzna; (despre o mulțime) a se îmbulzi, a se îngrămădi. Către patru după amiază, năvăli în odaie un gradat. CAMIL PETRESCU, U. N. 248. Vara năvălesc mulțime de bolnavi la cură. NEGRUZZI, S. I 317.
       • figurat Roate de frunze moarte năvăleau la fereastră. SADOVEANU, O. I 330.

4. (Despre lichide) A se revărsa cu forță, în cantitate mare. Asupra lumii năvăli o ploaie cumplită. SADOVEANU, O. VI 513. Sîngele năvăli în obrajii tînărului. Indignarea se amesteca și cu temerea. CĂLINESCU, E. O. I 56. În zguduirea sufletească în care vibra, simțea cum îi năvălește sîngele la inimă. BART, E. 22.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

năvălind

Participiu

năvălit

Infinitiv scurt

năvăli

Imfinitiv lung

năvălind



dex-app