eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a năduși

Conjugarea verbului a năduși: eu nădușesc, tu nădușești, el ea nădușește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a năduși”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a năduși”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a năduși conjugat la prezent
  • eu nădușesc
  • tu nădușești
  • el ea nădușește
  • noi nădușim
  • voi nădușiți
  • ei ele nădușiți
Verbul a năduși conjugat la viitor
  • eu voi năduși
  • tu vei năduși
  • el ea va năduși
  • noi vom năduși
  • voi veți năduși
  • ei ele vor năduși
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a năduși conjugare la condițional prezent
  • eu aș năduși
  • tu ai năduși
  • el ea ar năduși
  • noi am năduși
  • voi ați năduși
  • ei ele ar năduși
Verbul a năduși conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi nădușit
  • tu ai fi nădușit
  • el ea ar fi nădușit
  • noi am fi nădușit
  • voi ați fi nădușit
  • ei ele ar fi nădușit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a năduși la conjunctiv prezent
  • eu să fiu nădușesc
  • tu să fii nădușești
  • el ea să fie nădușească
  • noi să fim nădușim
  • voi să fiți nădușiți
  • ei ele să fie nădușească
Conjug a năduși la imperfect
  • eu nădușeam
  • tu nădușeai
  • el ea nădușea
  • noi nădușeam
  • voi nădușeați
  • ei ele nădușeau
A năduși conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu nădușisem
  • tu nădușiseși
  • el ea nădușise
  • noi nădușiserăm
  • voi nădușiserăți
  • ei ele nădușiseră
Verbul a năduși conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi nădușit
  • tu să fi nădușit
  • el ea să fi nădușit
  • noi să fi nădușit
  • voi să fi nădușit
  • ei ele să fi nădușit
Conjugare a năduși la perfectul simplu
  • eu nădușii
  • tu nădușiși
  • el ea năduși
  • noi nădușirăm
  • voi nădușirăți
  • ei ele nădușiră
Conjugarea verbului a năduși la perfectul compus
  • eu am nădușit
  • tu ai nădușit
  • el ea a nădușit
  • noi am nădușit
  • voi ați nădușit
  • ei ele ar nădușit
Conjugă a năduși la viitor anterior
  • eu voi fi nădușit
  • tu vei fi nădușit
  • el ea va fi nădușit
  • noi vom fi nădușit
  • voi veți fi nădușit
  • ei ele vor fi nădușit
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
NĂDUȘÍ, nắduș și nădușesc, verb IV.

1. intranzitiv A asuda, a transpira. Lăutarii cîntă pînă nădușesc. STANCU, despre 181. A ajuns a cunoaște semnele cu ochii, a le zugrăvi tremurat pe tăbliță; totuși nu putea răzbi la legătura dintre semn și sunet. Nădușea ca după suișuri grele, și, unde poposea, nu vedea încă nimic. SADOVEANU, M. C. 71. Și eu nădușesc al dracului! CARAGIALE, M. 150.

2. tranzitiv (Și în forma înăduși) A sufoca, a înăbuși. Nesocotind ranele ce primeau, îi strîngeau pînă îi înădușea. NEGRUZZI, S. I 152. Lipsindu-i hornul, trebuia să-l înădușească fumul. DRĂGHICI, R. 76.
       • absolut Pentru aceea și puterea patimei... îneacă și nădușește. CONACHI, P. 282.
       • reflexiv Vara te înăduși de căldură. CREANGĂ, A. 125. Dar se-nădușă, tușește. CONTEMPORANUL, I 132.
       • figurat Da mînca-l-ar brînca să-l mînînce, surlă, că mult mă mai înăduși cu dînsul! CREANGĂ, P. 77.
♦ A păstra, a ține în aburi prin acoperire ceea ce s-a fiert sau s-a opărit; a înăbuși. La crăciun, cînd tăia tata porcul, și-l pîrlea, și-l opărea, și-l învălea iute cu paie de-l înădușea. CREANGĂ, A. 41.

– Variantă: înădușí verb IV.

Alte verbe




Alte forme ale verbului

Gerunziu

nădușind

Participiu

nădușit

Infinitiv scurt

năduși

Imfinitiv lung

nădușind



dex-app