Conjugare a moțăi

Conjugarea verbului a moțăi: eu moțăi, tu moțăi, el ea moțăie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a moțăi”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a moțăi”!

Verbul a moțăi conjugat la prezent

eu moțăi
tu moțăi
el ea moțăie
noi moțăim
voi moțăiți
ei ele moțăiți

Verbul a moțăi conjugat la viitor

eu voi moțăi
tu vei moțăi
el ea va moțăi
noi vom moțăi
voi veți moțăi
ei ele vor moțăi

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a moțăi conjugare la condițional prezent

eu aș moțăi
tu ai moțăi
el ea ar moțăi
noi am moțăi
voi ați moțăi
ei ele ar moțăi

Verbul a moțăi conjugare la condițional perfect

eu aș fi moțăit
tu ai fi moțăit
el ea ar fi moțăit
noi am fi moțăit
voi ați fi moțăit
ei ele ar fi moțăit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a moțăi la conjunctiv prezent

eu să fiu moțăi
tu să fii moțăi
el ea să fie moțăie
noi să fim moțăim
voi să fiți moțăiți
ei ele să fie moțăie

Conjug a moțăi la imperfect

eu moțăiam
tu moțăiai
el ea moțăia
noi moțăiam
voi moțăiați
ei ele moțăiau

A moțăi conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu moțăisem
tu moțăiseși
el ea moțăise
noi moțăiserăm
voi moțăiserăți
ei ele moțăiseră

Verbul a moțăi conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi moțăit
tu să fi moțăit
el ea să fi moțăit
noi să fi moțăit
voi să fi moțăit
ei ele să fi moțăit

Conjugare a moțăi la perfectul simplu

eu moțăii
tu moțăiși
el ea moțăi
noi moțăirăm
voi moțăirăți
ei ele moțăiră

Conjugarea verbului a moțăi la perfectul compus

eu am moțăit
tu ai moțăit
el ea a moțăit
noi am moțăit
voi ați moțăit
ei ele ar moțăit

Conjugă a moțăi la viitor anterior

eu voi fi moțăit
tu vei fi moțăit
el ea va fi moțăit
noi vom fi moțăit
voi veți fi moțăit
ei ele vor fi moțăit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a moțăi

MOȚĂÍ, moțăi, verb IV. intranzitiv

1. A ațipi șezînd; a picoti, a piroti, a dormita. Ion începu să moțăie pe scîndura căruței. DUMITRIU, N. 200. Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon. CARAGIALE, O. II

12. Neamțul moțăia călare și calul își urma calea în ticnă. ODOBESCU, S. III 191.

2. (Determinat prin «din cap») A da din cap (în semn de afirmare sau de salut). Ceilalți visau, moțăind din cap a încuviințare. DUMITRIU, N. 183. Poetul a salutat în dreapta și-n stingă; unii tot i-au moțăit din cap; dar alții, parcă nici nu-l văzuseră. CARAGIALE, O. I 380.

– prezent industrie și: moțăiesc (GALACTION, O. I 269).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

moțăind

Participiu

moțăit

Infinitiv scurt

moțăi

Imfinitiv lung

moțăind