CONSULTĂ DEX |
Verbul a morfoli conjugat la prezent
Verbul a morfoli conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a morfoli conjugare la condițional prezent
Verbul a morfoli conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a morfoli la conjunctiv prezent
Conjug a morfoli la imperfect
A morfoli conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a morfoli conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a morfoli la perfectul simplu
Conjugarea verbului a morfoli la perfectul compus
Conjugă a morfoli la viitor anterior
|
Definiție din
morfolí (morfolésc, morfolít), verb –Dicționarul etimologic român 1. A bălmăji, a bîigui, a mesteca greu. – 2. A se mînji, a se murdări. – Variante morcioli, morceli (Transilvania, Banat, Olt., a clefăi, a se îngloda). Creație expresivă, conform molfăi, mozoli. – derivat morfoleală, substantiv feminin (acțiunea de a morfoli; lucru de mîntuială); morfolit, substantiv neutru (molfăială); mormînji, verb (Moldova, a lucra de mîntuială), prin încrucișare cu mînji; mormînjeală, substantiv feminin (Moldova, lucru de mîntuială, neterminat). Rut. morféliti, pe care Bogrea, Dacor., IV, 835, îl indica drept sursă a limba română, trebuie să provină de la el. – conform morînci. |