Conjugare a mirui

Conjugarea verbului a mirui: eu mirui, tu mirui, el ea miruie la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a mirui”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a mirui”!

Verbul a mirui conjugat la prezent

eu mirui
tu mirui
el ea miruie
noi miruim
voi miruiți
ei ele miruiți

Verbul a mirui conjugat la viitor

eu voi mirui
tu vei mirui
el ea va mirui
noi vom mirui
voi veți mirui
ei ele vor mirui

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a mirui conjugare la condițional prezent

eu aș mirui
tu ai mirui
el ea ar mirui
noi am mirui
voi ați mirui
ei ele ar mirui

Verbul a mirui conjugare la condițional perfect

eu aș fi miruit
tu ai fi miruit
el ea ar fi miruit
noi am fi miruit
voi ați fi miruit
ei ele ar fi miruit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a mirui la conjunctiv prezent

eu să fiu mirui
tu să fii mirui
el ea să fie miruie
noi să fim miruim
voi să fiți miruiți
ei ele să fie miruie

Conjug a mirui la imperfect

eu miruiam
tu miruiai
el ea miruia
noi miruiam
voi miruiați
ei ele miruiau

A mirui conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu miruisem
tu miruiseși
el ea miruise
noi miruiserăm
voi miruiserăți
ei ele miruiseră

Verbul a mirui conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi miruit
tu să fi miruit
el ea să fi miruit
noi să fi miruit
voi să fi miruit
ei ele să fi miruit

Conjugare a mirui la perfectul simplu

eu miruii
tu miruiși
el ea mirui
noi miruirăm
voi miruirăți
ei ele miruiră

Conjugarea verbului a mirui la perfectul compus

eu am miruit
tu ai miruit
el ea a miruit
noi am miruit
voi ați miruit
ei ele ar miruit

Conjugă a mirui la viitor anterior

eu voi fi miruit
tu vei fi miruit
el ea va fi miruit
noi vom fi miruit
voi veți fi miruit
ei ele vor fi miruit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a mirui

MIRUÍ1, miruiesc, verb IV. tranzitiv

1. A unge pe credincioși cu mir1 (de obicei pe frunte). Popa Tonea a început să miruiască pe credincioși. GALACTION, O. I 174. Creștini miruiau Și blagosloveau. BIBICESCU, P. P. 243. în cel [rîu] de vin l-om boteza. Cu mirul l-om mirul. Cu vestmînt l-om premeni. TEODORESCU, P. P. 27.
• reflexiv pasiv [Caragea] s-a dus de s-a miruit în biserica Curtea- Veche, după obicei. GHICA, S. 28.

2. figurat A lovi pe cineva în cap. Mai întîi să stingem datoriile, fraților, și să-i miruim pe ciocoi. DUMITRIU, B. forme Mi se pare că le-a miruit cineva feciorul cu parul. CAMILAR, N. II 418. prezent industrie și: mirui (EMINESCU, O. IV 48).

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

miruind

Participiu

miruit

Infinitiv scurt

mirui

Imfinitiv lung

miruind