CONSULTĂ DEX |
Verbul a minuna conjugat la prezent
Verbul a minuna conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a minuna conjugare la condițional prezent
Verbul a minuna conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a minuna la conjunctiv prezent
Conjug a minuna la imperfect
A minuna conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a minuna conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a minuna la perfectul simplu
Conjugarea verbului a minuna la perfectul compus
Conjugă a minuna la viitor anterior
|
Definiție din
MINUNÁ, minunez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv A uimi pe cineva, a-l face să rămînă mirat, surprins; a impresiona. Rîvna lor o minunează pe mama. STANCU, despre 446. După ce și-a vîrît la briu cele trei săbii ale lui, cu care. minunase lumea, a luat baioneta jandarmului. SAHIA, N. 69. Zi de 15 mai (1848)... Tu minunași lumea și îi arătași că nația romînă e matură. BĂLCESCU, O. I 332. • absolut Altă biserică este Sf. Andrei care minunează prin zveltețea sa. SAHIA, U.R.S.S. 43. • reflexiv Ceasuri întregi ne minunam din drum De bradul ce se străvedea prin geamuri. BENIUC, vezi 36. Pășea încet, minunîndu-se la fiecare pasiv EMINESCU, N. 127. – prezent industrie și: (persoană 3 sg.) minúnă (MACEDONSKI, O. I 24). |