Conjugare a lăți

Conjugarea verbului a lăți: eu lățesc, tu lățești, el ea lățește la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a lăți”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a lăți”!

Verbul a lăți conjugat la prezent

eu lățesc
tu lățești
el ea lățește
noi lățim
voi lățiți
ei ele lățiți

Verbul a lăți conjugat la viitor

eu voi lăți
tu vei lăți
el ea va lăți
noi vom lăți
voi veți lăți
ei ele vor lăți

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a lăți conjugare la condițional prezent

eu aș lăți
tu ai lăți
el ea ar lăți
noi am lăți
voi ați lăți
ei ele ar lăți

Verbul a lăți conjugare la condițional perfect

eu aș fi lățit
tu ai fi lățit
el ea ar fi lățit
noi am fi lățit
voi ați fi lățit
ei ele ar fi lățit

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a lăți la conjunctiv prezent

eu să fiu lățesc
tu să fii lățești
el ea să fie lățească
noi să fim lățim
voi să fiți lățiți
ei ele să fie lățească

Conjug a lăți la imperfect

eu lățeam
tu lățeai
el ea lățea
noi lățeam
voi lățeați
ei ele lățeau

A lăți conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu lățisem
tu lățiseși
el ea lățise
noi lățiserăm
voi lățiserăți
ei ele lățiseră

Verbul a lăți conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi lățit
tu să fi lățit
el ea să fi lățit
noi să fi lățit
voi să fi lățit
ei ele să fi lățit

Conjugare a lăți la perfectul simplu

eu lății
tu lățiși
el ea lăți
noi lățirăm
voi lățirăți
ei ele lățiră

Conjugarea verbului a lăți la perfectul compus

eu am lățit
tu ai lățit
el ea a lățit
noi am lățit
voi ați lățit
ei ele ar lățit

Conjugă a lăți la viitor anterior

eu voi fi lățit
tu vei fi lățit
el ea va fi lățit
noi vom fi lățit
voi veți fi lățit
ei ele vor fi lățit

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a lăți

LĂȚÍ, lățesc, verb IV. reflexiv

1. A se face mai lat, a deveni mai lat, mai larg sau mai turtit. Porțiunea de uliță principală se sfîrșise. Drumul se lățea iarăși. C. PETRESCU, A. 315. Cînd s-au lățit pînă într-atîta lamele cuțitelor? SAHIA, N. 56.
♦ (Rar, despre persoane) A se întinde, a se culca, a se trînti pe jos, cu corpul strîns lipit de pămînt. Ne lățirăm la pămînt, fără suflet. SADOVEANU, O. VI 90.

2. A deveni mai întins, a se întinde în toate direcțiile, acoperind o suprafață mare; a se mări. Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește. EMINESCU, O. I 142. Pustiul... S-a lăți-mpregiurul meu. ALECSANDRI, P. II

13.
• (Poetic) A nopții neagră mantă peste dealuri se lățește. ALEXANDRESCU, M. 17.

3. figurat (Rar) A se răspîndi, a se împrăștia, a se difuza, a se propaga. Vestea se lățise în tot satul.
• tranzitiv Să lățească vorba că au murit. SBIERA, P. 296.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

lățind

Participiu

lățit

Infinitiv scurt

lăți

Imfinitiv lung

lățind