CONSULTĂ DEX |
Verbul a lăbărța conjugat la prezent
Verbul a lăbărța conjugat la viitor
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat.
In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a lăbărța conjugare la condițional prezent
Verbul a lăbărța conjugare la condițional perfect
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție.
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita.
Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a lăbărța la conjunctiv prezent
Conjug a lăbărța la imperfect
A lăbărța conjugarea la timpul mai mult ca perfect
Verbul a lăbărța conjugat la timpul conjunctiv perfect
Conjugare a lăbărța la perfectul simplu
Conjugarea verbului a lăbărța la perfectul compus
Conjugă a lăbărța la viitor anterior
|
Definiție din
LĂBĂRȚÁ, lăbărțez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. reflexiv A se lărgi, a se desface, a se întinde neregulat, a se deforma. Haina s-a lăbărțat. ▭ Detașamentele s-au lăbărțat... soldații nu mai păstrau rîndul. PAS, Z. III 54. • figurat Consfătuirea se înmuia și se lăbărța. REBREANU, R. I 135. • tranzitiv Orașul își lăbărța sub deal deșirările lui de uliți. MACEDONSKI, O. III 48. Atunci nucul se-ntristează, Ramurile-și crăcănează, Spre pămînt le lăbărțează. ȘEZ. VII 44. |