Conjugare a învenina

Conjugarea verbului a învenina: eu înveninez, tu înveninezi, el ea înveninează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a învenina”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a învenina”!

Verbul a învenina conjugat la prezent

eu înveninez
tu înveninezi
el ea înveninează
noi înveninăm
voi înveninați
ei ele înveninați

Verbul a învenina conjugat la viitor

eu voi învenina
tu vei învenina
el ea va învenina
noi vom învenina
voi veți învenina
ei ele vor învenina

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a învenina conjugare la condițional prezent

eu aș învenina
tu ai învenina
el ea ar învenina
noi am învenina
voi ați învenina
ei ele ar învenina

Verbul a învenina conjugare la condițional perfect

eu aș fi înveninat
tu ai fi înveninat
el ea ar fi înveninat
noi am fi înveninat
voi ați fi înveninat
ei ele ar fi înveninat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a învenina la conjunctiv prezent

eu să fiu înveninez
tu să fii înveninezi
el ea să fie învenineze
noi să fim înveninăm
voi să fiți înveninați
ei ele să fie învenineze

Conjug a învenina la imperfect

eu înveninam
tu înveninai
el ea învenina
noi înveninam
voi înveninați
ei ele înveninau

A învenina conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu înveninasem
tu înveninaseși
el ea înveninase
noi înveninaserăm
voi înveninaserăți
ei ele înveninaseră

Verbul a învenina conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi înveninat
tu să fi înveninat
el ea să fi înveninat
noi să fi înveninat
voi să fi înveninat
ei ele să fi înveninat

Conjugare a învenina la perfectul simplu

eu înveninai
tu înveninași
el ea învenină
noi înveninarăm
voi înveninarăți
ei ele înveninară

Conjugarea verbului a învenina la perfectul compus

eu am înveninat
tu ai înveninat
el ea a înveninat
noi am înveninat
voi ați înveninat
ei ele ar înveninat

Conjugă a învenina la viitor anterior

eu voi fi înveninat
tu vei fi înveninat
el ea va fi înveninat
noi vom fi înveninat
voi veți fi înveninat
ei ele vor fi înveninat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a învenina

ÎNVENINÁ, înveninez, verb

I. tranzitiv

1. A omorî cu ajutorul veninului; a otrăvi. Teme-te de paserea dracului, căci n-o poți învenina... cunoaște otrava. SADOVEANU, despre P. 42.
♦ A vicia umplînd de venin, făcînd să conțină venin. În capătul pădurii ne așteaptă un balaor groaznic care înveninează văzduhul cu suflarea lui. POPESCU, B. II 17.
• reflexiv figurat Sînt bolnav de inimă și de ficat și, dacă mă turbură cineva, mi se înveninează sîngele. SADOVEANU, M. C. 18.

2. figurat A face ca o situație să devină neplăcută, greu de suportat, plină de amărăciuni. Rogojinaru, deși avea replica gata, ca să nu mai învenineze lucrurile, se mulțumi să mormăie ceva în farfuria lui. REBREANU, R. I 41. Aducere-aminte a celor doisprezece coconași îl supăra neîncetat și îi învenina toate plăcerile. NEGRUZZI, S. I 87.
♦ (Cu privire la persoane) A face să simtă chinuri sufletești; a amărî, a înrăi. Mereu mă înveninează și mă împunge că m-am măritat cu taică-tău. DUMITRIU, N. 42.

– Variantă: veniná (ISPIRESCU, L. 396, PANN, P. vezi I 122, PISCUPESCU, O. 42) verb

I.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

înveninând

Participiu

înveninat

Infinitiv scurt

învenina

Imfinitiv lung

înveninând