Conjugare a învecina

Conjugarea verbului a învecina: eu învecinez, tu învecinezi, el ea învecinează la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a învecina”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a învecina”!

Verbul a învecina conjugat la prezent

eu învecinez
tu învecinezi
el ea învecinează
noi învecinăm
voi învecinați
ei ele învecinați

Verbul a învecina conjugat la viitor

eu voi învecina
tu vei învecina
el ea va învecina
noi vom învecina
voi veți învecina
ei ele vor învecina

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a învecina conjugare la condițional prezent

eu aș învecina
tu ai învecina
el ea ar învecina
noi am învecina
voi ați învecina
ei ele ar învecina

Verbul a învecina conjugare la condițional perfect

eu aș fi învecinat
tu ai fi învecinat
el ea ar fi învecinat
noi am fi învecinat
voi ați fi învecinat
ei ele ar fi învecinat

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a învecina la conjunctiv prezent

eu să fiu învecinez
tu să fii învecinezi
el ea să fie învecineze
noi să fim învecinăm
voi să fiți învecinați
ei ele să fie învecineze

Conjug a învecina la imperfect

eu învecinam
tu învecinai
el ea învecina
noi învecinam
voi învecinați
ei ele învecinau

A învecina conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu învecinasem
tu învecinaseși
el ea învecinase
noi învecinaserăm
voi învecinaserăți
ei ele învecinaseră

Verbul a învecina conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi învecinat
tu să fi învecinat
el ea să fi învecinat
noi să fi învecinat
voi să fi învecinat
ei ele să fi învecinat

Conjugare a învecina la perfectul simplu

eu învecinai
tu învecinași
el ea învecină
noi învecinarăm
voi învecinarăți
ei ele învecinară

Conjugarea verbului a învecina la perfectul compus

eu am învecinat
tu ai învecinat
el ea a învecinat
noi am învecinat
voi ați învecinat
ei ele ar învecinat

Conjugă a învecina la viitor anterior

eu voi fi învecinat
tu vei fi învecinat
el ea va fi învecinat
noi vom fi învecinat
voi veți fi învecinat
ei ele vor fi învecinat

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a învecina

ÎNVECINÁ, învecinez, verb

I. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu») A fi vecin cu cineva sau cu ceva, a sta alături, a avea un hotar comun; a locui în vecinătate, în apropiere. Republica Populară Romînă se învecinează la miazăzi cu Republica Populară Bulgaria.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

învecinând

Participiu

învecinat

Infinitiv scurt

învecina

Imfinitiv lung

învecinând